Cum au schimbat epidemiile cursul istoriei

Marile epidemii precum ciuma de la Atena, ciuma bubonică sau aşa numita “gripă spaniolă” şi chiar SIDA au schimbat situaţia în lume şi au influenţat cursul istoriei, potrivit medicului spaniol Pedro Gargantilla. Acesta crede că este prea curând pentru a şti care va fi impactul mondial al noului coronavirus, dar acesta va exista cu siguranţă.

Expertul spaniol este sigur că efectul economic este deja vizibil. “Trăim într-o societate de confort şi orice agent extern fizic, chimic sau biologic face să se clatine pilonii săi. Trăim într-un sat globalizat; cu avionul în câteva ore eşti la Wuhan, iar puţin mai târziu în Noua Zeelandă. Posibilităţile de a transmite agenţii biologici aşa cum sunt acum, nu existau înainte. Acum poţi să duci agentul patogen cu tine la celălalt capăt al lumii”, este de părere Pedro Gargantilla, profesor de Istoria Medicinei la Universitatea Francisco din Vitoria (Ţara Bascilor).

Expertul a oferit câteva date pentru a aduce oarecare linişte: rata de mortalitate a coronavirusului este de circa 2 %, iar capacitatea sa de transmitere este de 2 - 3 la fiecare persoană infectată, în timp ce în cazul pojarului, de exemplu, o persoană poate contagia alte 18.

Ciuma de la Atena a fost prima dintre marile epidemii, în secolul V î. H. în timpul lui Pericle, care a murit de această boală. Atena era o hegemonie în Peloponez, iar pesta care s-a declanşat (acest cuvânt era atunci sinonim cu epidemia) a făcut ca Sparta să-i urmeze ca cel mai important stat al Greciei.

În secolul al XIV-lea, în jurul anului 1384, ciuma neagră a făcut ravagii în Europa. Mongolii au ajuns în peninsula Crimeea şi au încercat să o cucerească aruncând peste ziduri cadavre infectate cu ciumă, declanşând o epidemie care a străbătut întreg continentul, cu excepţia Islandei. Ciuma neagră sau bubonică, potrivit expertului, a adus schimbări importante în economie însoţite de un mare regres; mortalitatea a fost de 60 la sută, iar omenirea a avut nevoie de 100 de ani pentru a se recupera. “A dispărut comerţul, s-au prăbuşit oraşele, oamenii s-au adăpostit la sate, au murit regi, toate structurile sociale au fost afectate”, a explicat el.

Aşa-numita “gripa spaniolă” din 1918 a provocat tot atâţia morţi ca Primul Război Mondial, iar unii experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. Însă epidemia nu a apărut în Spania, care nu a făcut parte din conflict, dar a fost ţara care a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, care au primit numele de la această ţară. În acea perioadă de război şi de epidemie activitatea economică s-a prăbuşit şi a impulsionat enorm mişcările migratorii.

O altă mare epidemie, din 1981, a fost SIDA care a presupus stigmatizarea unei părţi a populaţiei şi a influenţat enorm asupra obiceiurilor, percepţiilor şi a relaţiilor sexuale. Gargantilla a menţionat şi alte epidemii care s-au succedat de-a lungul acestui secol, precum Sindromul Respirator al Orientului Mijlociu (MERS), din Arabia Saudită, în 2012; Ebola în perioada 2014 - 2016 în Africa; sau Zika care a împiedicat buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice din 2016.

Vizualizări: 3,958

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Oameni, locuri, povești:

Citește și: