Câteva săptămâni mai sunt până când Victor Ponta va afla dacă are sau nu în preajma sa, ca adjunct la Guvern, un vicepremier „penal”, aşa cum îi plăcea acestuia pe vremuri să se exprime, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţând ieri că pe 22 aprilie va avea loc ultimul termen în procesul în care Liviu Dragnea este judecat alături de 74 de membri ai unor birouri electorale, inclusiv din Gorj, pentru fraudarea referendumului de suspendare a lui Traian Băsescu din vara lui 2012. Vicepremierul a spus că era pregătit de finalizarea procesului şi la termenul de ieri, fiind evident că pronunţarea sentinţei după Paşti nu îi pică deloc rău omului numărului 2 din Guvern şi din PSD.

Procesul fraudării referendumului trebuia să se încheie ieri, însă câţiva inculpaţi s-au decis pe ultima sută de metri să mai declare ceva în plus în faţa magistraţilor, în acest dosar fiind audiaţi la sfârşitul anului trecut şi câteva sute de pensionari din Bâlteni, aceştia fiind duşi cu autocarele la Bucureşti pentru a depune mărturie. Judecata nu s-a încheiat ieri pentru că magistraţii au dorit să mai audieze doi martori, iar câțiva dintre inculpați au decis pe ultima sută de metri să uzeze de dreptul de a face completări la declaraţia dată iniţial şi, ca urmare, pe 22 aprilie procesul ar urma să intre în faza dezbaterilor finale, dezbateri pentru care Dragnea declara ieri că este deja pregătit. La cererea sa, la un termen anterior, luna aceasta, a fost audiat ca martor şi premierul Victor Ponta, dar și ministrul Apărării, Mircea Dușa.

În dosar alți peste 200 de gorjeni din Bâlteni au fost duși cu autocarul pentru a fi audiați ca martori, instanța solicitând sute de audieri de acest gen și din alte județe ale țării, oamenii fiind cărați la București după ce procurorii DNA au constatat că în localitățile din care provin rezultatele la referendum nu erau conforme cu realitatea. Bătrânii din Bâlteni au mărturisit anul trecut, la audieri, că nu s-au dus la vot și, cu toate acestea, altcineva a votat pentru ei. Alți gorjeni aflați în străinătate s-au trezit și ei cu au votat cât timp au lipsit de acasă, acum șefii și membrii a două birouri electorale din Bâlteni fiind în așteptarea verdictului pe care judecătorii îl vor decide pentru ei și pentru Dragnea. Vicepremierul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Acuzaţii

În rechizitoriul înaintat instanţei, procurorii DNA, acuzaţi în presa ostilă lui Traian Băsescu de faptul că i-au obligat pe unii bătrâni să jure cu mâna pe Biblie pentru a spune adevărul, susţin că vicepremierul Liviu Dragnea, pe 29 iulie 2013, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale". Procurorii DNA susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", se arată în rechizitoriul înaintat către instanța de judecată.