Guvernarea prin teroare, asta a promovat în ultimul an şi jumătate puterea din Gorj. La început a fost Complexul Energetic Oltenia, unde teroarea are la bază liste de concedieri, organigrame, calculatoare puse sub urmărire, ciripitori infiltraţi în fiecare formaţie de lucru. De la o vreme însă, sunt tot mai multe semnale printre funcţionarii publici că le este teamă să vorbească.

Inspector antifraudă pare o funcţie foarte importantă. Înţeleg că este un om de teama căruia tremură şi cei mai mari evazionişti ai ţării. La Gorj, inspectorii sunt pur şi simplu abuzaţi de şefi, în sensul că sunt trimişi în controale politice, în care sunt implicaţi zi de zi, 16 ore pe zi. Li se încalcă toate drepturile, în fiecare zi, încă de la data angajării, dar nimeni nu depune plângere la alte instituţii, menite să ne apere pe toţi de abuzuri. Se mai plâng în presă, şi atunci sub protecţia anonimatului. De ce nu fac plângere la ITM? Cred că de frică! Probabil şi pentru că percep la rândul lor alte instituţii ale statului ca fiind aservite politic, numai că este greşit să crezi asta înainte de a avea motive.

Contabilii şefi din şcoli au reclamat un abuz al Inspectoratului Şcolar. Din circa două sute de persoane afectate, doar 12 persoane şi-au asumat semnarea unui memoriu. La cei mai mulţi le este teamă că îşi pierd locurile de muncă.

Frica este din ce în ce mai prezentă în jur. Iar frica pierderii locului de muncă este cea mai mare. Frica se manifestă în general la oamenii care au acasă familie, copii de ţinut în şcoală, rate la bancă. Oricât de mari ar fi abuzurile, oricât de multe jignirile, nu poţi renunţa la un serviciu, când traiul copiilor depinde de asta. Iar în Gorj, alternative în mediul privat aproape că nu sunt.

Frica individuală poate fi înţeleasă. Solidaritatea este însă remediul. Cum ar fi dacă toţi angajaţii de la ANAF ar lua apărarea colegilor lor terorizaţi de şefi? Cum ar fi dacă toţi profesorii s-ar solidariza cu colegii lor cărora li se taie abuziv salariile? Atunci, teroriştii care ne conduc ar deveni la rândul lor terorizaţi. Iar teama lor ar fi mult mai mare, pentru că nu ar pierde un amărât de salariu, ci mulţi bani, privilegii, interese. Aşa că, oameni buni, fiţi solidari! Le-ar fi teamă de asta.