Gheorghe Calotoiu: „Arheologia este un fel de chirurgie”

De zeci de ani cercetează populaţiile care au poposit pe tărâmurile gorjene în urmă cu mii de ani. Gheorghe Calotoiu este arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Gorj din anul 1972, iar până în prezent a scos la iveală fragmente ceramice, un tezaur monetar, vase, pumnale, săbii, brăţări, ce au aparţinut traco-geţilor, dacilor sau romanilor. În perioada verii îşi petrece timpul pe şantierele arheologice, având la activ peste 100 de campanii pe şantiere. Curiozitatea cu care porneşte într-o cercetare arheologică este şi acum la fel  de mare ca în momentul în care a pătruns pentru întâia oară în tainele preistoriei.

Arheologul Gheorghe Calotoiu a obţinut datorită studiilor şi cercetărilor aprofundate pe care le-a întreprins asupra aşezărilor traco-geto-dacice titlul de cercetător ştiinţific gradul I. „Am absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti în 1972. Am obţinut doctorat în arheologie în 1999, cu tema «Prima vârstă a fierului în Nordul Olteniei». Acum sunt cercetător ştiinţific gradul I”, spune Calotoiu.  Învăţăturile de pe şantierele arheologice au fost transmise mai departe în cărţile şi articolele de specialitate scrise de acesta. „Am scris cărţi de arheologie despre aşezărilor traco-geto-dacice din bazinul mijlociu al Jiului, despre necropolele tumulare din Gorj, de la Vârtopu-Ciuperceni sau Teleşti-Drăgoieşti. Am scris în jur de 90 de articole şi studii de arheologie pe teme diverse, începând din epoca bronzului până în epoca medievală. De asemenea am participat la congrese internaţionale la Tulcea, Călăraşi, Brăila referitoare la rituri şi ritualuri funerare în epoca traco-getică”, menţionează acesta.

„Îţi trebuie multă atenţie“

Arheologia este comparată de Gheorghe Calotoiu cu chirurgia deoarece presupune la fel de multă atenţie. „Preistoria presupune multă muncă, multe analogii, trebuie să citeşti cărţi, să compari. Am făcut şantiere sub egida unor profesori. Şi arheologia este un fel de chirurgie. Trebuie să ştii cum sapi, ce straturi. Fragmentele ceramice îţi vorbesc de stratul respectiv. E o meserie puţin dificilă. Îţi trebuie multă atenţie”, spune Gheorghe Calotoiu. În judeţul Gorj se găsesc vestigii ale traci-geţilor, dacilor, vestigii de epocă romană, epocă pre-feudală, feudală, precum şi din paleolitic la Peştera Muierilor şi Peştera Cioarei. „Sunt descoperiri în Gorj. Arheologia implică mult teren. Să faci teren, să ai răbdare, să faci şantiere. Este o satisfacţie morală foarte mare şi ai curiozitatea să descoperi”, explică Gheorghe Calotoiu. Cea mai importantă descoperire este necropola de la Vrtopu-Ciuperceni din bronz timpuriu, necropola de la Teleşti-Drăgoieşt şi tezaurul monetar de secol II-III de la Bumbeşti Jiu, unde s-au găsit 22 de monede romane. „Una dintre descoperirile importante la care a contribuit este tezaurul monetar de la Bumbeşti-Jiu. Obiectele au fost aduse la muzeu, iar pe baza acestora s-au făcut studii care au fost prezentate la sesiuni de comunicări. Cu aceste obiecte au fost organizate expoziţii la sediul muzeului, cât şi în ţară. De asemenea, la necropola de la Teleşti Drăgoieşti au fost descoperite 59 de movile care au ca rit funerar incineraţia, iar ritualul constă în depunerea unor vase de ofrandă în jurul osemintelor, cât şi a unor obiecte de metal care constau în săbii cu nituri, pumnale, vârfuri de lance, vase, căniţe de diferite tipuri cu ornamente specifice secolelor V-IV Î. Hr”, spune Gheorghe Calotoiu.  La necropola de la Teleşti- Drăgoieşti a lucrat opt ani de zile. Aceasta datează din secolele V-IV Î. Hr. şi este menţionată şi în Tratatul de Istorie a Românilor editat de Academia Română „Fiecare staţiune îţi ia un anumit număr de ani pentru că sapi vara, o cercetezi”, afirmă acesta. O altă necropolă cercetată de Gheorghe Calotoiu este cea de la Vârtopu-Ciuperceni, unde au fost descoperite oase incinerate ca rit, iar ca ritual vasele au fost puse pe un postament de piatră sau într-un ring de pietre. 

Vizualizări: 68

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: