Hai, băiatu’! Hai la primărie!

Cormorant este un orășel din Minnesota de puțin peste 1000 de locuitori. Cormorant a ținut primele pagini ale ziarelor, zilele astea, după ce primarul în funcție a fost reales, cu unanimitate de voturi: 12 din 12. Remarcabil este faptul că primarul este, deja, la al treilea mandat. Dar cu adevărat uluitor este că este un câine. Ciobănescul de Pirinei Duke este foarte apreciat de comunitate. Dacă prima oară a câștigat alegerile având un contracandidat, Richard Sherbrook, proprietarul prăvăliei locale, de data aceasta cățelul a fost singurul care s-a înscris în cursă. De altfel, Karen Nelson, rezidentă în Cormorant, a declarat după închiderea urnelor: ”Nu știu cine ar îndrăzni să candideze împotriva lui, a făcut lucruri minunate pentru comunitate!”.

Duke nu este primul animal ales într-o funcție atât de importantă. Alegerea animalelor în funcții politice s-a mai petrecut, în istorie, de obicei în semn de protest față de clasa politică și proastele ei obiceiuri.

În 1938, măgarul Boston Curtis a fost ales drept candidat la parlament din partea orășelulu Milton (Washington), câștigând alegerile cu 51 la 0.

În 1958, rinocerul Cacareco, de la o grădină zoologică din Sao Paulo, a fost ales consilier local cu cel mai mare număr de voturi dintre toți cei prezenți: 100.000! Candidatura lui nu a fost în cele din urmă validată.

Bosco, o corcitură de labrador cu rotweiller, a reușit să fie cel mai longeviv animal ales vreodată în funcția de primar, conducând comunitatea din Sunol (California) timp de 13 ani.

În 1997, în Irlanda, curcanul Dustin a candidat chiar la președinția țării. Nu a câștigat, dar a ieșit pe locul 5, adică în fața a doi candidați umani.

Pisicile sunt și ele bine reprezentate: motanul Stubbs este primarul în funcție din Talkeetha (Alaska), iar Morris (tot motan, semn de misoginism și în politica animală) e primar în Xalapa (Mexic).

Sigur că animalele acestea nu au făcut mare lucru pentru comunitățile respective, dar nici rău n-au făcut. Cel mai important pentru votanții lor: n-au furat. Și (poate și mai important) au dat în toată comunitatea un mesaj: nu mai suportăm actualul mod de a face politică. Parcă și România ar avea nevoie de un astfel de mesaj. Spuneți orice despre animale, dar nu veți putea niciodată să le acuzați de demagogie, nesinceritate sau ticăloșie.

PS – da, știu că și la noi a candidat un bou în 2014, dar Victor Ponta nu este, totuși, un animal cu care să se mândrească cineva.

Vizualizări: 594

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: