Protestele din Bucureşti, de la sfârşitul săptămânii trecute, care au inaugurat mutarea stadionului în centrul oraşului şi ocuparea străzilor de către fanaticii echipelor de fotbal nu au nimic de a face cu eventualele revendicări ale populaţiei nemulţumite de măsurile draconice de austeritate impuse de nevoie, la presiunea finanţatorilor internaţionali. Rămăsesem singura ţară din Europa în care populaţia n-a protestat, nu s-a agitat, a tăcut mâlc şi a înghiţit în sec molfăind ultimele rămăşiţe din ce economisise cândva în speranţa unui viitor mai bun. Am fost atât de docili încât l-am uimit şi pe un mare şef de bancă, ce nu s-a mai trezit din uimire şi care spunea deunăzi că dacă măsurile de austeritate ale guvernului român ar fi fost luate în alte state din Europa ar fi fost vai şi amar de guvernanţii lor. Aşa parcă am intrat şi noi în rândul Europei nemulţumite şi agitate chiar dacă nu ne plac nici ultraşii înarmaţi cu pietre şi cu bâte, nu ne plac nici incendiile stradale, nici vitrinele sparte, nici persoanele dubioase care huiduiesc de dragul huiduielii, abonaţii la scandal de dragul scandalului etc. Ce se întâmplă acum nu mai are nici o legătură cu motivul, adică de la demisia doctorului Arafat, care cronologic vorbind a constituit punctul de plecare al protestelor pornite iniţial ca unele de susţinere. Opoziţia a profitat de spiritele călduţe şi se străduieşte pe toate căile să confişte protestele şi să le redirecţioneze înspre partitura ei preferată: ”Jos Băsescu”, deşi nimeni nu pricepe de ce „Jos Băsescu” şi nu „Jos Guvernul” că ar fi mult mai credibili. Deocamdată mişcările de stradale s-au rezumat la datul foc a câtorva tonete şi mobilier stradal şi la aruncatul cu pietre în capul jandarmilor. Persoanele serioase, cum se spune, s-au mulţumit să se uite la televizor şi să se mire de ce jandarmii le încasează vârtos şi nu se îndură să dea nici măcar cu un „pulan” pe spatele vreunui agitator care nici măcar nu mai ştia unde se află şi de ce pompierii nu sting incendiile stradale. Păi dacă s-ar fi întâmplat aşa am mai avea noi proteste de stradă!- Săptămâna viitoare, când vine delegaţia FMI să ne mai spună să mai tăiem câte ceva ar mai fi găsit ea o atmosferă incendiară- Doamne fereşte să se răzgândească opoziţia şi să nu mai cheme lumea la protest că iar se face linişte şi iar ne taie ăştia din salarii de o să ajungem să muncim cu plata la caiet ca la chioşcul de la colţul străzii.

La Târgu Jiu, după ce 30 de pensionari curajoşi s-au adunat în Piaţa Prefecturii cu gândul să intre şi oraşul lor în rândul lumii au stat cu ochii în patru de frica jandarmilor care nici măcar nu aveau de gând să-i bage în seamă. Noroc cu unul din liderii minerilor, Creţan, care şi-a luat omul patalama la mână şi toată săptămâna viitoare o să protesteze cu 300 de mineri în locul pensionarilor fricoşi. Bine că s-a gândit că rămâneam de căruţă şi nu puteam, peste câţiva ani să ne proclamăm şi noi „Oraş Protestatar”.