Ionel Manţog, primul interviu din închisoare

Ionel Manţog a acordat săptămâna trecută primul interviu din spatele gratiilor, jurnalistei Gabriela Gîngioveanu de la TV Sud. Manţog a vorbit despre procesul în care a fost condamnat, despre contestaţia depusă la CEDO, despre condiţiile din Penitenciar, dar a făcut şi referiri la politică şi minerit, domeniile care l-au lansat în viaţa publică. Ionel Manţog a părut relaxat şi a spus că preferă să se uite la partea plină a paharului. „Acum am timp pentru lucruri pe care le-am neglijat în ultimii 10-15 ani, când viaţa mea mi-a aparţinut în mică măsură”, a spus Manţog.

Ionel Manţog a anunţat că a contestat la CEDO decizia de condamnare. „După cum ştiţi, contestația la CEDO se face într-un termen de maxim șase luni de la pronunțare, deci termenul expira practic la 9 ianuarie 2013”. Manţog a precizat că a fost nevoit să depună această contestaţie fără a vedea motivarea condamnării de la Înalta Curte, care nu s-a făcut în termenul legal de 20 de zile, ci în circa şase luni. „Drept pentru care acum, când a venit motivarea, probabil o să fac o completare la CEDO”, a precizat Manţog.

Manţog este relativ sceptic cu privire la reuşita acestui demers: „În ceea ce privește șansele sau așteptările... şansele ar trebui să fie certe, dar așteptările nu sunt așa de certe pentru că, dacă ar fi să judec justiția de la Bruxelles după justiția din România, ar însemna că nu am nicio șansă. Singura speranță este că acolo se va analiza altfel situația”. Ionel Manţog a spus că nu şi-a pierdut complet încrederea în justiţie, pentru că sunt mulţi judecători care încearcă să-şi facă treaba. „Sunt mulți care încearcă să-și facă treaba, dar acești judecători au început să dispară, mai ales din forurile mai înalte din justiție, ceea ce înseamnă că acea reformă în justiție care a constat în trimiterea la pensie a unor judecători, oarecum forțată, dirijată și înlocuirea lor cu judecători de la școlile de azi, pe care le vedeți cum sunt, fără experiență juridică și de viață. De la justiția românească, deși vreau să mai folosesc câteva dintre căile de atac pe care le am la dispoziție, nu am așteptări. Nu mă aștept să primesc răspuns. A primi un răspuns de la justiție ar însemna să recunoască că această decizie este un fals, o nebunie, o greșeală. În cel mai fericit caz pot să-i spun greșeală”, a spus Manţog la TV Sud.

A demontat principala acuzaţie, i s-a adus alta

În interviul acordat postului de televiziune, Manţog a dat şi câteva motive pentru care consideră condamnarea nedreaptă. Dosarul instrumentat de DNA în perioada 2005-2006 a pornit de la faptul că cei doi, Vulpe şi Manţog, în calitate de director general respectiv director de resurse umane la CNLO, ar fi folosit informaţii nepublice, pentru a achiziţiona case în zone ce urmau a fi expropriate şi să beneficieze astfel de strămutare. În final, inclusiv Înalta Curte a constatat că informaţiile erau publice şi nu se poate reţine respectiva infracţiune. Manţog spune că, după ce a demonstrat că acuzaţia este falsă, instanţa a făcut o altă încadrare juridică, fără să i se mai dea posibilitatea să se apere, acesta fiind de altfel unul dintre motivele contestaţiei făcute la CEDO: „În toamnă, în 2006, s-a făcut rechizitoriul. Principala acuzație se referea la informații care nu erau destinate publicității. Ideea era că informațiile despre strămutați ar fi fost informații secrete, de uz intern. După șase șapte ani de judecată, de plimbat pe la Sibiu, Alba Iulia, de cărat martori cu mașina mea pentru că eu mi-am dorit întotdeauna să se termine, fiind absolut convins că o să reușim să demonstrăm că lucrurile nu sunt așa cum erau prezentate în rechizitoriu. În fine, s-a constat că aceste informații nu sunt dintre cele secrete sau secrete de serviciu pentru că sunt informații publice. În mod paradoxal există două legi care obligă și compania și primăriile să dezbată public aceste informații ceea ce s-a și făcut. În principiu, atunci când am reușit să demonstrăm că informațiile nu sunt publice am asistat la o schimbare de încadrare juridică fără să fim anunțați, cine are curiozitatea poate să vadă în hotărâre, s-a ajuns la concluzia că nu are importanță că sunt publice sau nepublice schimbăm încadrarea juridică în abuz de serviciu”.

Abuz în serviciu, deşi nu mai avea serviciul la CNLO

De altfel, principala condamnare a lui Manţog, cea de cinci ani, a fost dată tocmai în legătură cu acest abuz în serviciu „În legătură cu acuzația de abuz în serviciu. Aici sunt două mari probleme. Așa cum se vede și din titlu infracțiunii, trebuie să fi la serviciu, să ai raporturi de serviciu cu unitatea ori, în perioada la care se referă dosarul nu aveam raporturi cu CNLO Oltenia. Nu lucram la CNLO Oltenia”, a spus Manţog, care în cele şase luni la care face referire era director în Agenţia Naţională de Dezvoltare a Zonelor Miniere din Bucureşti. Mai mult, în tot dosarul nu există nici un document semnat de el ca salariat al companiei, reţinut la infracţiunea de abuz, ci unul singur, semnat în calitate de proprietar al casei. Documentele din dosar au fost însă semnate de zeci de salariaţi ai companiei cu atribuţii în exproprieri, dar aceştia au avut cel mult calitatea de martori.

De ce a contestat executarea

Ionel Manţog a povestit în interviul de la TV Sud şi de ce a contestat executarea averii sale. Astfel, Înalta Curte a dispus confiscarea de la acesta a sumei de 378.526 RON, „sumă dobândită din săvârşirea infracţiunii”. În sentinţă nu se menţionează cum s-a calculat această sumă. „Pentru că nu se înțelege nimic, casele erau ale mele, nu erau ale mele, casa nouă e a mea, nu e a mea. În hotărârea de la Înalta Curte se dispune confiscarea unei sume de bani care ar fi fost dobândită de mine. Eu nu am primit nici de la CNLO Oltenia, nici de la nimeni altcineva nicio sumă de bani și nu am această sumă de bani, nici dacă ar fi să vând tot ceea ce am achiziționat înainte de anul 2002 și tot n-aș strânge atâția bani ca să plătesc prejudiciul. Să vând tot ce am muncit o viață împreună cu soția, cu familia mea, n-aș avea să plătesc acei bani. Mai mult decât atât, CNLO nu și-a terminat de construit casa, nici măcar nu a recepționat-o de la constructor, drept pentru care nu avea ce să-mi transmită pentru că nu era în circuitul civil. Nu este terminată de constructor, nu este recepționată de CNLO, pe care nu am preluat-o. Astfel spus, casa aia nu e a mea. Dacă aș vrea să o vând să acopăr prejudiciul nu aș putea să fac asta pentru că nu e a mea, nici măcar nu e în circuitul civil”, a explicat Manţog.

În esenţă, familia Manţog a cumpărat trei case pe care le-a dat la schimb exploatărilor miniere, în schimbul reconstruirii unei părţi din noua casă din Cartierul Primăverii, cealaltă parte fiind plătită separat către constructor. Situaţia de astăzi este aceea că vechile case au fost deja demolate de compania minieră, casa nouă nu este gata, iar constructorul, SC ARC SA Cărbuneşti, a dat faliment. De circa zece ani, compania minieră, actuala CE Oltenia, lasă casa să se ruineze, în loc să îşi finalizeze partea şi să o predea beneficiarilor. Manţog a rămas şi fără casele vechi, nu o primeşte nici pe cea nouă, dar prin sentinţă s-a dispus să i se confişte valoarea casei.

O execuţie, nu neapărat politică

Întrebat dacă ia această condamnare ca pe o execuţie politică, Manţog a răspuns: „Nu aș vrea să arăt cu degetul într-o parte sau alta, eu o calific ca pe o execuție, nu știu dacă politică, de afaceri sau alte interese și această calificare o fac pe baza informațiile pe care le am vis-a-vis de deranjurile pe care le-am produs în anumite zone de afaceri, interese și chiar politice. Eu fac această calificare având în față sentința Înaltei Curți. Cine are curiozitatea să citească această sentință se va convinge de ceea ce spun eu”.

Manţog a precizat că toată sentinţa este motivată pe faptele sale, iar pe Ion Vulpe l-au condamnat pentru abuz într-o frază, cum că se face vinovat de fapte similare cu ale lui: „Ca un exemplu despre lupta juridică pe care am dus-o șapte ani, săracul domnul Ion Vulpe nici nu e amintit în decizie. Despre domnul Vulpe se spune un singur lucru, Vulpe Ion a săvârșit aceleași fapte ca și Manțog. Toată motivarea este despre războiul cu Manțog”.

Vizualizări: 113

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: