Cei mai mulţi purtători de cuvânt de la inspectoratele judeţene de Poliţie din ţară s-au declarat împotriva anunţării din timp a ziariştilor, prin SMS, de către inspectoratele de urgenţă despre producerea unui accident sau eveniment la care pompierii intervin, cel mai adesea, cu promptitudine. Reprezentanţii presei sunt acuzaţi chiar că ar distruge probe atunci când ajung la locul unui accident înaintea Poliţiei, reprezentanţii IPJ Gorj neregăsindu-se însă pe lista celor care susţin astfel de lucruri.

Purtătorii de cuvânt ai IPJ-urilor din toată ţara au completat toamna aceasta un chestionar, după ce li s-au plâns şefilor de la Bucureşti că sunt băgaţi în direct la televiziuni, atunci când se produce un accident, iar ei nu au informaţii suficiente pentru că echipele de anchetă sunt încă pe drum, iar la faţa locului sunt reporterii.

Procedura folosită în ultimii ani de către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă se bazează pe un SMS trimis jurnaliştilor acreditaţi pe lângă o astfel de instituţie, prin care reprezentanţii mass-media sunt anunţaţi despre producerea unui eveniment la care pompierii participă. Evenimentul poate fi o explozie, un incendiu sau un accident care presupune operaţiuni de descarcerare, trimiterea unui SMS scurt fiind forma cea mai simplă de a evita zecile de telefoane pe care ziariştii le-ar da ulterior ca să afle amănunte despre un astfel de eveniment.

Cei care vorbesc în numele poliţiştilor consideră însă că prezenţa rapidă la faţa locului a ziariştilor îi încurcă pe anchetatori, deşi, de când evenimentele de acest gen sunt mediatizate rapid nu s-a mai prea vorbit nici despre „aranjamente” făcute între părţi şi oamenii legii şi nici despre încercări de muşamalizare a unor nefericite întâmplări de această natură. Mai mult, prezentarea unui accident grav a fost ani de zile socotită şi ca o formă de prevenţie, pentru că şoferii pot deveni mai atenţi după ce află de o anumită nenorocire produsă pe şosea. Şi, cu toate acestea, purtătorii de cuvânt nu găsesc cuvinte de laudă pentru ziariştii care ajung în unele cazuri la un accident înaintea poliţiştilor. „În foarte multe situaţii, urmare a acestei proceduri, reprezentanţii mass-media ajung la faţa locului înaintea echipei de cercetare şi pătrund în câmpul infracţional, deteriorând urme şi probe”, este una dintre concluziile ce poate fi trasă după parcurgerea chestionarelor completare de purtătorii de cuvânt. Aceştia nu vorbesc însă şi despre faptul că imaginile surprinse de cameramani le sunt de folos şi anchetatorilor, chiar în aceste zile poliţiştii din Gorj având nevoie de filmările făcute recent la locul accidentului soldat cu patru morţi la Drăguţeşti, deoarece şoferul, singurul supravieţuitor, spune că nu el era la volan, ci unul dintre tinerii decedaţi, deşi pe imagini se vede clar că singurul scaun liber în momentul intervenirii pompierilor pentru descarcerare era cel al şoferului.

Gorjul, excepţia de la regulă?

Purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj nu figurează pe lista celor din ţară care sunt supăraţi pe jurnalişti şi, în plus, de ceva vreme şeful Inspectoratului, comisarul şef Viorel Caragea, îi tot „ameninţă” pe ziarişti că va perfecţiona sistemul de trimitere a SMS-urilor în aşa fel încât reprezentanţii presei să afle despre producerea unui eveniment nu de la pompieri, ci de la Poliţie. Deocamdată însă alertele trimise de ISU Gorj rămân de bază, deşi uneori jurnaliştii nu au fost anunţaţi despre toate evenimentele grave produse în judeţ, un puternic incendiu de la Rânca sau explozia de luna trecută de la Târgu Cărbuneşti fiind dovezi în acest sens. E de amintit aici şi că unele apeluri primite pe 112 sunt alarme false şi, atunci, şi jurnaliştii, ca şi echipele de intervenţie, sunt puşi pe drumuri degeaba, dar situaţiile de acest gen fac parte din „riscul meseriei”, risc ce nu include însă şi „cenzura” la care s-au gândit purtătorii de cuvânt ai IPJ-urilor din ţară.