Laser care permite teleportarea, construit în România

Clădirea celui mai mare laser din lume va fi construită la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru a se evita un dezastru ce ar putea fi provocat de vibraţii, iar corpul dedicat fasciculului gama va avea nu mai puţin de 12 niveluri subterane.Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la "mutarea materiei"."Practic, dacă o să forţez nota, numai din dorinţa de a fi plastic, există posibilitatea de a mişca inclusiv masa, adică de a crea teoretic astăzi, în fantezie, ceea ce vorbim noi de Star Trek, acele engage, acea teleportare ", spune Mihnea Costoiu, ministrul Cercetării.

Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, va demara prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, gorjeanul Mihnea Costoiu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama. „Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă niciun fel de vibraţie. Este pusă toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizare sesismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior - n.r.) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei", a explicat Costoiu.

Inaugurare în prezenţa unui comisar european

Clădirea va avea două corpuri solidare - unul pentru lasere şi unul pentru fasciculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceeaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi. La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasciculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se excavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire.

Licitaţia pentru aceste lucrări a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte firmele Zublin şi Aedificia Carpaţi.„Strabag este pentru că ne trebuie expertiză internaţională, că a mai realizat nişte clădiri de acest tip", a explicat Costoiu.

Inaugurarea lucrărilor la infrastructura proiectului va avea loc vineri, de la ora 14.00, în prezenţa comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn. La eveniment vor participa premierul Victor Ponta, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Tudor Prisecaru şi directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Nicolae Victor Zamfir.

Lasere cu puterea a 100.000 de miliarde de becuri, "ca în Star Trek"

Puterea laserelor de la ELI-NP va fi impresionantă - 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi, sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W. "Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă, ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două săptămâni pentru a-l alimenta. 10PW înseamnă de peste 1000 de ori mai mult decât puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită faptului că durata pulsului laser este extrem de scurtă (de ordinul zecilor de femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de energie în timpul funcţionării este unul rezonabil. Soarele emite radiaţie cu puterea de 4 ori 10 la puterea 26W. Daca acesta ar avea o suprafaţă echivalentă cu doar patru foi format A4 (în loc de peste un miliard de miliarde de metri pătraţi cum are în realitate), puterea emisă pe centimetru pătrat ar fi apropiată de cea concentrată de laserul de la Măgurele în punctul de focalizare", spun responsabilii proiectului ELI-NP.

Ambele echipamente mari de la ELI-NP, sistemul laser şi cel de producere a fasciculului gama, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de echipamente existente în momentul de faţă. "Astfel, cele mai puternice lasere date în funcţiune în lume până în prezent, respectiv la Rutherford Appleton Laboratory - Marea Britanie, University of Texas şi Lawrence Livermore National Laboratory - SUA şi mai sunt încă două-trei în lume abia au atins pragul de 1PW. ELI-NP va aduce, aşadar, o creştere de putere de 10 ori", spune Mihnea Costoiu.

Aplicaţii multiple, inclusiv în medicină

Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală (nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), securitatea şi prevenirea terorismului (cercetări asupra detecţiei materialelor speciale de interes strategic, imagistica cu radiaţii ionizante), ecologia şi protecţia mediului (cercetări asupra unor noi metode de diagnoză şi procesare a deşeurilor radioactive), ştiinţa şi ingineria materialelor (efectele câmpurilor intense de radiaţii asupra materialelor), medicina nucleară şi ştiinţele vieţii (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală), radiofarmaceuticele (metode de producere a unor noi tipuri de radioizotopi) şi industria de înaltă tehnologie (beneficiază de noi tehnologii şi este stimulată producţia de înaltă tehnologie).

Potrivit lui Costoiu, în perspectivă, Europa şi implicit România, prin realizarea infrastructurii ELI-NP, vor deveni poli de atracţie pentru cercetătorii din întreaga lume, oarecum similar cu ceea ce este CERN (Geneva) şi ILL (Grenoble) pentru fizica particulelor elementare, respectiv fizica neutronilor. Astfel, numeroase colaborări ştiinţifice cu dimensiune transdisciplinară vor fi amplificate şi diversificate la nivelul continentului.

ANGAJĂRI

Întrebat câte noi locuri de muncă vor fi create datorită proiectului de la Măgurele, Mihnea Costoiu a spus că numărul acestora va fi de peste 250, până în 2018. "Angajările se vor face treptat, procesul de primire a aplicaţiilor şi de selecţie pentru posturile de cercetători, ingineri şi tehnicieni fiind continuu. Disponibilitatea locurilor de muncă este anunţată la nivel internaţional, prin intermediul publicaţiilor ştiinţifice şi canalelor media dedicate", a precizat ministrul.

Vizualizări: 69

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Diverse:

Citește și: