Directorul general executiv al Complexului Energetic Oltenia a declarat ieri că a început numărătoarea inversă pentru juriştii din companie. În final, în companie vor rămâne circa 15 jurişti. Ciurel le-a pus gând rău încă de la venirea sa în funcţia de director. Acesta consideră că juriştii din companie pierd prea multe procese şi chiar îi acuză de „combinaţii“ cu gorjenii care cer mulţi bani pentru terenurile date exploatărilor miniere.

Reporter: În scrisoarea de intenţie cu FMI este prevăzută privatizarea majoritară a CE Oltenia de-a lungul timpului. Cum vedeţi acest lucru?

Laurenţiu Ciurel: Probabil că aţi ascultat pe primul ministru marţi în Parlament cu ocazia ratificării acordului cu Fondul Monetar Internaţional când a spus foarte clar cu subiect şi predicat că nu există intenţia privatizării majoritare a Oltenia şi Hidroelectrica. Eu cred că mai clar decât atât… ce se va întâmpla în timp, ce va întâmpla în 10-15 în 20 de ani când poate că proprietatea particulară a statului nu va mai exista, nu ştim să spunem. În toate economiile europene putem vedea că au fost procese ciclice de privatizare şi naţionalizare apoi a acestei industrii. Aşa poate să se întâmple şi în România, deocamdată nu se pune problema unei privatizări majoritare, eu am încredere în ce a spus.

Rep.: Este adevărat că, din 60 de jurişti, la CE Oltenia vor rămâne aproximativ 10?

L.C.: Nu. Probabil numai după ce, să vedem ce îmi aduce listaţia cu casele de avocatură şi vom vedea cât la sută, aceste case, s-ar putea să fie una, s-ar putea să fie două, s-ar putea să fie trei, că am trei speţe pe care am voie să angajez jurişti, cât la sută pot să-mi acopere aceste case de avocatură şi în funcţie de cât la sută pot să-mi facă şi de cât de specializate sunt pe speţele respective voi păstra un nucleu de, zic, mai puţin de 15 n-au cum să fie.  

Rep.: Când va avea loc licitaţia?

L.C.: În două săptămâni probabil, nu ştiu să vă spun data exactă dar ştiu că se aproprie.

Rep.: Câte case s-au înscris?

L.C.: N-avem încă, suntem la elaborare la caiet de sarcini, n-avem încă invitaţii, n-am trimis încă. O să fie multe probabil.

Rep.: Referitor la discuţiile privind taxa de excavare. Vă permiteţi să achitaţi taxa de excavare la primăriile afectate de exploatările miniere?

L.C.: E un paradox aici, sunt aceleaşi speţe în care uneori am câştigat noi, în altele au câştigat primăriile, asta e justiţia românească. Dacă această taxă se generalizează, activitatea se va întrerupe brusc, deci nu putem. Sunt la nivelul, numai la fostele exploatări miniere care compuneau SNLO, fără complexele energetice, la valori de aproape 9 mii de miliarde dacă era să se pună în aplicare acea taxă la valoarea maximă, aşa cum o cer primăriile. Avem ultimele procese în care am câştigat.

Rep.: Ieri v-aţi prezentat activitatea în faţa Consiliului de Supraveghere?

L.C.: A fost raportul directoratului pe primele şase luni care a primit aprecieri şi a fost votat cu o singură excepţie, cu o abţinere, abţinerea de la Fondul Proprietatea. Restul, au fost şase voturi pentru. S-au declarat mulţumiţi de trecerea prin anul acesta de criză profundă pentru că totuşi avem perspectiva ca până la sfârşitul anului să fie mai bine, mult mai bine.