Deputatul PDL Severus Militaru a adus în discuţia Parlamentului constatările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar şi ale medicilor români care, la un sfert de veac de la catastrofa radioactivă de la Cernobîl, încă depistează anomalii şi afecţiuni de sănătate cauzate de acest tragic eveniment. Dintre toate frecvente sunt cancerul de tiroidă şi anomaliile majore ale nou născuţilor şi alături de acestea deprecierea calităţii hranei şi degradarea mediului înconjurător.

Potrivit celui mai cuprinzător studiu ştiinţific despre tragedia din 1986, aproape un milion de oameni au murit doar în primele două decenii de la accident, cei mai mulţi de diverse forme de cancer. În plus, au fost deja remarcate grave mutaţii genetice la plante şi animale şi scăderea imunităţii populaţiei tinere. Substanţele rămân active zeci de mii de ani, iar sarcofagul din beton care acoperă magma radioactivă a suferit deja fisuri. În declaraţia politică susţinută în Parlament, politicianul din Gorj a arătat că sistemul medical din România este complet lipsit de mijloacele necesare combaterii acestor efecte şi a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru umanitate utilizarea elementelor radioactive drept resurse energetice. „Reconfirmarea de către liderii mondiali a necesităţii reducerii armamentului nuclear, odată cu semnarea tratatului de dezarmare START, este un lucru pozitiv – a precizat Severus Militaru - dar el trebuie însoţit de limitarea utilizării resurselor radioactive în cadrul civil şi de găsirea de resurse alternative, neconvenţionale, pentru producerea de energie.Parlamentarul gorjean a incriminat faptul că în România, de mai mulţi ani încoace, strategiile de securitate energetică propuse au vizat dezvoltarea producţiei nucleare de energie : „Dacă evaluăm atât costurile, dar mai ales riscurile unei astfel de strategii, vom trage concluzia că mai profitabilă este retehnologizarea hidroelectricii şi investiţiile în energia eoliană, a spus Militaru, explicând că deciziile în acest sens pot nu numai să reducă riscuri, dar şi să creeze competitivitate în economia europeană şi mondială.