Potrivit noii Legi a Educaţiei, aflată în dezbatere, copiii încep şcoala de la şase ani şi termină gimnaziul în clasa a IX-a. Învăţământul obligatoriu stabilit prin Legea Învăţământului este de zece clase şi este format din învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV şi învăţământul secundar inferior sau gimnazial care cuprinde clasele V-IX. Specialiştii au ajuns la concluzia că la vârsta de şase ani copiii dobândesc competenţe, aşa că un an de copilărie a mai fost tăiat.

În timp ce reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj consideră că includerea clasei a IX-a la gimnaziu este o măsură benefică pentru în acest fel se va reduce abandonul şcolar, reprezentanţii sindicatelor din învăţământ susţin că cei care vor ieşi din gimnaziu nu vor avea o calificare, fiind afectaţi în acest fel copiii ce provin din familiile nevoiaşe.

Gheorghe Mitescu: „Intră pe piaţa muncii conform legislaţiei în vigoare”

„După ce terminau clasa a VIII-a un număr mare de elevi renunţau să mai urmeze cursurile pentru clasa a IX-a. Rămânând la şcoala pe care au început-o elevii termină la vârsta de 16 ani învăţământul obligatoriu, vârstă la care tinerii pot să intra pe piaţa muncii conform legislaţiei în vigoare”, spune Gheorghe Mitescu, inspector şcolar general adjunct în cadrul IŞJ Gorj. De asemenea, educaţia timpurie este privită ca o investiţie rentabilă. „Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie din educaţie cu beneficiile individuale şi sociale cele mai mari şi cu costurile de oportunităţi cele mai reduse. Actualmente statul consideră că nu are nicio îndatorire privind educaţie copiilor până la trei ani. Puţinele creşe care au mai rămas sunt reglementate de decizii din 1970 ale Ministerului Sănătăţii şi sunt concepute doar ca instituţii care trebuie să asigure hrană şi îngrijire, nu şi educaţie”, afirmă Gheorghe Mitescu.

Sindicatele au altă opinie

Nu de aceeaşi părere sunt însă sindicaliştii, care spun că absolvenţii de gimnaziu nu vor fi încadraţi pe piaţa muncii pentru că nu vor avea o calificare. „Includerea clasei a IX-a la gimnaziu este în defavoarea elevilor din mediul rural. Dacă până acum clasa a IX-a şi a IX-a intra în învăţământul obligatoriu de zece ani, elevii le parcurgeau în liceele din oraş. Pentru un copil bun la învăţătură orice familie făcea un sacrificiu de doi ani pentru ca acesta să continue liceul. Dacă acest copil parcurge clasa a IX-a la şcoala generală din sat este puţin probabil ca familiile nevoiaşe să facă un sacrificiu de trei sau de patru ani pentru a continua liceul în oraş”, afirmă Florinela Ponta, liderul Sindicatului Liber din Învăţământ, filiala Târgu Jiu. Cât despre aducerea copiilor la şcoală de la vârsta de şase ani şi excluderea clasei a X-a din învăţământul obligatoriu, aceasta spune că în acest fel se încearcă doar să se economisească nişte bani.

„Al zecelea an de şcoală obligatoriu în loc să fie clasa a X-a va fi clasa pregătitoare. Asta ne arată că singurul scop al legii este să obţină economii din şcolarizarea elevilor. Într-un fel cheltuieşti cu un copil în clasa pregătitoare şi altfel cu unul din clasa a X-a”, mai adaugă Florinela Ponta.