Declaraţiile belicoase ale preşedintelui Medvedev faţă de amplasarea scutului defensiv antirachetă la Deveselu nici n-au mai fost băgate-n seamă datorită răsunătoarelor arestări din jurul portului Constanţa. La câteva zile după ce s-a anunţat cu tot fastul că România va avea un scut antirachetă menit să distrugă cinetic toate rachetele îndreptate împotriva teritoriilor NATO s-au auzit tot mai multe voci de la Moscova care se oţărau la americani ca să auzim noi românii. Un fel de bate şaua ca să priceapă iapa sau cam aşa ceva. Pentru că vocile semănau mai mult cu nişte mârâituri, preşedintele Băsescu s-a exprimat clar că nu va avea nici un fel de reacţie decât în faţa declaraţiilor preşedintelui Medvedev, cum de altfel se şi cuvine. Adică un fel de „de la preşedinte la preşedinte”. Văzând că nu obţin reacţii la declaraţiile ambasadorului rus la ONU, la declaraţiile unui general de armată şi la multe alte înţepături, ruşii au tăbărât pe Medvedev care oficial a declarat că nu înţelege de ce americanii au hotărât de unii singuri să amplaseze acest scut, că nu înţelege de ce au dorit americanii să sporească pericolul la graniţa rusească şi multe alte tâmpenii în care nici copii de grădiniţă nu mai cred. Preşedintele rus a uitat intenţionat că  România nu mai are graniţă cu Rusia de 20 de ani. Tot intenţionat a uitat că România este o ţară liberă, membră NATO şi depinde numai de ea dacă doreşte sau nu amplasarea pe teritoriul ei a unor astfel de „ustensile” care-i irită atât de mult pe ruşi. O ţară membră NATO nu se mai poate speria de strănutul rusesc chiar dacă pentru noi el vine dinspre Tiraspol. Despre faptul că americanii şi-au permis să ignore partenerii de negocieri şi să stabilească numai cu România unde să pună scutul să i-o spună lui….. mutu că doar el poate să-l creadă. Declaraţia belicoasă a lui Medvedev pare făcută mai mult ca material de propagandă internă decât ca o ameninţare propriu zisă pentru că generalii ruşi care tropăie-n bocanci mai sunt încă nostalgici după baioneta înfiptă în butoiul cu vin de pe teritoriile pe care totdeauna au declarat că le eliberează uitând să mai plece câteva zeci de ani. Războiul rece pe care-l invocă Medvedev şi pe care-l pune în cârca dorinţelor americane mai bine să-l uite că ne aducem şi noi aminte de Planul Marshall care a funcţionat paralel cu „războiul rece”şi  pe care l-am ratat din cauza milosteniei lui Stalin care n-a vrut cu nici un chip să ne lase din…palme şi pumni aproape 50 de ani. Drept este că şi americanii au avut rolul lor în faptul că ne-au dat brânci în braţele ruşilor după cel de-al doilea război mondial! Faptul că-şi zornăie de aproape 20 de ani  Kalasnikov-ele cu neruşinare  la Tiraspol în văzul întregii omeniri care nu-i ameninţă cu nici un fel de război le-a dat sentimentul că pe planeta asta doar ei contează. Mujicul, tot mujic a rămas!