Noii duşmani ai preşedintelui Băsescu

Preşedintele Băsescu a rămas fără duşmani din moment ce a început să se certe pe la televizor cu singurul român sirian care a făcut ceva bun şi vizibil pentru sănătatea concetăţenilor săi. Mă refer la Raed Arafat, ministru secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, întemeietorul SMURD-ului la care aproape toată lumea a apelat măcar o dată. L-a făcut duşmanul privatizărilor din domeniul sănătăţii reproşându-i că acesta a uitat că a fost ajutat la începuturi să pună pe picioare SMURD, un fel de serviciu privat, cum a lăsat să se înţeleagă preşedintele. Cred că preşedintele a primit informaţii greşite, altfel nu-mi închipui de unde atâta confuzie. SMURD nu este un serviciu privat, ci un serviciu public, integrat fără personalitate juridică care a pornit ca un ONG deoarece mastodonţii din ministerul de specialitate s-au opus cu toate forţele înfiinţării lui. Ministru Arafat are meritul de a fi părintele acestui serviciu, care nu este privat şi fără de care mulţi dintre noi am fi dat colţul mult mai devreme decât ar fi trebuit. Nu-l văd în stare pe Arafat, despre care întâmplător ştiu câte obstacole a trecut şi cât de mult s-a luptat cu sistemul anchilozat, să se opună privatizărilor din sistemul medical ci mai degrabă îl văd un susţinător al existenţei în paralel a sistemului de sănătate finanţat şi aflat în proprietatea statului, care trebuie să fie la îndemâna celor ce nu-şi permit şi nu-şi vor permite în veci o clinică privată. Dacă e să cred ceva e că Raed Arafat este un duşman al apariţiei a încă unui sistem privat de sănătate care să căpuşeze eficient bugetul deja ciuruit de marii manageri de spitale care fac achiziţii la suprapreţ aşa cum se întâmplă acum. Lui Raed Arafat ar trebui să-i pupăm mâna, nu să-l arătăm cu degetul că nu vrea să fie părtaş la o combinaţie pe care sunt sigur că „băieţii deştepţi din sănătate” au pus-o la cale. Preşedintele ori nu a înţeles despre ce este vorba ori a schimbat şi el foaia lucru care-mi vine greu să-l cred. Dar indiferent care este motivaţia preşedintelui, ieşirea în public a acestuia tocmai pe tema Arafat şi catalogarea acestuia ca duşman al privatizării din sănătate mi se pare mai mult decât exagerată ca să nu zic o adevărată greşeală. Din ieşirile publice ale lui Arafat am înţeles că bătălia acestuia cu morile de vânt din sănătate n-a încetat nici acum, iar neafilierea lui politică îl pune de cele mai multe ori între interesele partidelor care vor sau nu să facă câte ceva pentru sănătate!  Poate că nu toate ideile ministrului secretar de stat sunt cele mai bune dar cu siguranţă nu sunt cele mai proaste. Cel puţin acest om care lucrează pentru statul român, într-un minister nenorocit cum este cel al sănătăţii a făcut ceva, acest SMURD,  de care profităm toţi. Alţii care în viaţa lor n-au făcut nici măcar o injecţie, dar care şi-au tras culoare politică au mult mai multă greutate atunci când picură în urechile plecate tot felul de nerozii. Aşa că domnule Preşedinte căutaţi-vă alţi duşmani! Arafat s-o fi născut el în Siria, dar este mai român decât mulţi din cei pe care-i aciuiaţi în preajma dumneavoastră! Nu este corect să dai tot în boul care trage!

Vizualizări: 55

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: