Opt biserici din Gorj vor intra într-un proces de restaurare, banii provenind de la Ministerul Turismului, în urma unui proiect realizat de Ordinul Arhitecţilor din România şi Fundaţia Culturală Dala. Peste 50 de monumente istorice din judeţul Gorj ar avea nevoie în prezent de efectuarea unor lucrări de restaurare.

Bisericile se află pe ordinea de priorităţi a Ministerul Turismului care a alocat recent suma de 400.000 lei pentru opt biserici de lemn din Gorj, care se află în prag de dispariţie. Astfel, până la începutul anului vor beneficia de lucrări de restaurare bisericile situate în satul Stroeşti (Arcani), satul Zăicoiu (Dănciuleşti), satul Boia (Jupâneşti), satul Frăteşti (Leleşti), satul Sâmbotin (Schela), satul Seciurile (Roşia de Amaradia) şi satele Bobu şi Pişteştii din Vale (Scoarţa). Proiectul se desfăşoară la nivel naţional şi include 60 de biserici de lemn, declarate monumente istorice, din judeţele Gorj, Vâlcea, Hunedoara şi Sibiu.

Atac la adresa autorităţilor locale

Fondurile vor fi drămuite de Consiliul Judeţean Gorj, care va trebui să întocmească documentaţiile necesare pentru finanţare în colaborare cu primăriile şi parohiile aferente bisericilor ce vor fi restaurate. Judeţul Gorj are înscris în lista monumentelor istorice 511 obiective, dintre care 90 situri arheologice, 369 monumente istorice de arhitectură (dintre care 27 sunt de categorie A, ceea ce înseamnă că au importanţă naţională şi universală), 28 monumente de for public şi 24 monumente comemorative. Monumentele de categoria B sunt de interes local şi ar trebui să primească finanţare din partea primăriilor şi a consiliilor locale, lucru care nu se întâmplă însă. Pompiliu Ciolacu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Gorj, a precizat că autorităţile cheltuiesc bani doar pentru organizarea de festivaluri sau de bâlciuri: „Cum se ocupă şi de latura distractivă, ar trebui să aloce o sumă din buget şi pentru conservarea obiectivelor culturale. Dar pentru ei sunt mai importante bâlciurile şi sărbătorile locale decât adevăratele valori culturale. Nu putem să aşteptăm totul de la Minister, trebuie să ne implicăm şi noi într-un fel, că doar e vorba de promovarea turistică a judeţului şi e în interesul nostru să păstrăm atracţiile turistice, nu să le lăsăm să se degradeze şi mai mult pe zi ce trece”.

Multe monumente dispărute

Multe lăcaşe de cult au dispărut din listă pentru că au fost mistuite în incendii sau au fost demolate. Printre acestea se numără Biserica „Sfântul Nicolae” din Căpreni, Biserica de lemn „Sfinţii Trei Ierarhi” din Cătunele, Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” din Bustuchin,  Biserica  „Adormirea Maicii Domnului” din Rasova, comuna Băleşti, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Muşeteşti sau Biserica de lemn „Bunavestire” din Samarineşti. În momentul de faţă, pe raza judeţului mai există 121 biserici, dintre care 111 de lemn. Sumele necesare pentru reabilitarea monumentelor istorice sunt destul de importante, fapt care-i determină pe proprietari să ridice din umeri când vine vorba de demararea vreunei lucrări de restaurare. Şeful Direcţiei de Cultură mai spune că alte monumente care necesită lucrări urgente de reparaţie se numără Casa Costică Bărbătescu din Bărbăteşti, Bisericile Sf. Împăraţi şi Sf.Dumitru din Hurezani, cula I.C.Davani din Samarineşti sau Biserica Sf.Dumitru din Dănciuleşti. Tot pentru a trage un semnal de alarmă asupra stării avansate de degradare în care se află lăcaşurile de cult, vineri a fost vernisată la Curtişoara expoziţia intitulată 60 de biserici din lemn din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei. Potrivit organizatorilor, toate cele 60 de biserici conţin aproximativ 3000 mp de pictură, aflată în diverse stări de degradare.