Atunci când Pandurii a intrat pe mâna PSD, în anul 2014, a început marea decădere a echipei care a scris istorie în fotbalul românesc, atât cât s-a putut. Pentru că, după marea performanţă din anul 2013, când o echipă mică de provincie ajungea în premieră în grupele Europa League şi aducea în România echipe din Estonia, Israel, Italia, Portugalia sau Ucraina, clubul devenise atractiv.

Toate neclarităţile juridice scoase la iveală de la intrarea în insolvenţă, toate procesele câştigate pe bandă rulantă de Pandurii şi chiar şi toate piedicile care li se pun când ajung aproape de a demonstra că lucrurile nu stau aşa cum le-au trâmbiţat cei interesaţi de dispariţia echipei, duc cu gândul la un singur lucru – intrarea în insolvenţă, pentru a duce clubul la faliment, a fost o manevră dorită şi cu ideea aceasta s-ar fi plecat la drum în 2014 de către conducerea politică numită de PSD.

Administratorul judiciar, cunoscut ca fiind un apropiat la PSD, nici nu a făcut bine tabelul creditorilor în 2016 că a şi cerut falimentul clubului la începutul lui 2017. Şi, atenţie, este vorba de omul numit acolo pentru a încerca măcar să scoată clubul din insolvenţă, nu să îl ducă direct la faliment. Cel puţin aşa prevede legea insolvenţei. Ei bine acesta a adunat datorii de toate felurile, multe inventate, după cum dovedesc deja cei de la Pandurii prin procesele câştigate, datorii cât de multe s-a putut, pentru a prezenta de fapt clubul cu o datorie uriaşă, care în realitate nu e chiar aşa de mare. De atunci, cei de la Pandurii, demonstrează mereu la toate termenele de verificare a dosarului că datoria nu cu care s-a intrat în insolvenţă nu e cea reală şi că aceasta se tot diminuează.

La ritmul în care Pandurii câştigă procese s-ar putea să se descopere că nici măcar nu trebuia să intre în insolvenţă, pentru că singurii care au avut câştig de cauză în procesele cu clubul au fost doar angajaţii, care au sume infime la masa credală. Angajaţi care între timp au aflat că au fost sacrificaţi pentru bunăstarea unor şefi de pe la partid, şefi care, ştiind că Pandurii va intra în insolvenţă, şi-au dat la zi salariile de sute de milioane pe câteva luni. Nu mai este un secret că personaje precum Narcis Răducan, Dorin Ioana sau chiar membrii din Consiliul Director au încasat atât salariile, cât şi prime de joc, în lunile iulie – septembrie, iar în octombrie s-a intrat în insolvenţă şi nu s-au mai făcut plăţi. Persoanele în cauză au încasat chiar sume colosale, 4 miliarde de lei vechi într-o zi, în timp ce salariaţii de rând aveau salariile acelea mici neîncasate de luni de zile.

Pandurii se puteau îndrepta în justiţie împotriva celor care au dus echipa în insolvenţă, dar aceştia stau acum liniştiţi, ba chiar prind curaj şi mai atacă, prin interpuşi, clubul aflat în dificultate. Nici unul dintre foştii conducători nu mai iasă public să acuze sau să scuze ceva din ce s-a întâmplat pe la Pandurii. Se mai aude ici-colo câte o voce a unui neinteresant, interesat brusc de subiect, fără să ştie nici el ce îl mână în luptă. Nici nu e greu să te prinzi cine îl manipulează.

În aceste condiţii, când toate aceste dovezi există în contabilitatea clubului, nu poţi să nu te întrebi, totuşi, de ce cei de la Pandurii nu se îndreaptă în justiţie, împotriva celor care au dus echipa la insolvenţă?

E foarte clar că se ştiu vinovaţii, iar documentele din arhiva clubului dovedesc cine sunt aceştia. E greu de înţeles de ce sunt lăsaţi să stea liniştiţi toţi cei care au contribuit la distrugerea echipei Pandurii!  Mare parte din ei s-au ascuns deja, sau au fost ascunşi (daţi la o parte) de şefii politici, pentru a nu mai ieşi în faţă. Nu mai au ieşiri publice referitoare la „penalul Condescu”, cum aveau zilnic când erau la conducerea clubului sau atârnători pe lângă club. Nici nu ar mai avea cum, pentru că acum ar fi penibili.

Doar dacă nu cumva Pandurii aştepată să câştige toate procesele şi apoi să facă dreptate. Măcar pentru zecile de angajaţi rămaşi fără salarii deşi au muncit pentru numele echipei Pandurii. Unii dintre ei o mai fac şi acum. Nu e un exemplu lipsit de importanţă cel al fostului maseur al echipei Eugen Căţelu, fost portar la Pandurii, calificat acum ca antrenor de portari, care munceşte voluntar pentru clubul la care a crescut, fiind antrenor cu portarii echipei, dar şi antrenor pentru micii portari la centrul de copii şi juniori.