Statul plăteşte anual pentru cele 230.000 de pensii speciale aproape 1 miliard de euro, iar majoritatea celor care primesc pensii speciale, respectiv 170.000 de persoane, provin din armată şi din poliţie, a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan.

Beneficiarii de pensii speciale din România sunt de ordinul sutelor de mii. Un calcul făcut de Ministerul Muncii arată că nu mai puţin de 1% din produsul intern brut merge către pensionarii care au beneficiat de legi speciale. "Pensiile au ajuns să consume 9% din PIB, din care 8% reprezintă pensiile publice şi 1% pensiile speciale. Plătim în fiecare an pentru pensiile speciale din armată, poliţie, servicii secrete, diplomaţie şi pentru cele ale parlamentarilor, inclusiv ale funcţionarilor publici din Parlament, aproape 1% din PIB, respectiv un miliard de euro", a spus Şeitan.

Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat că există pensii speciale care ajung şi la 33.000-34.000 lei lunar şi a adăugat că "un magistrat care a ieşit acum 10 ani la pensie primeşte 80% din salariul celor care ocupă astăzi poziţia de pe care a ieşit la pensie". Mihai Şeitan a precizat că, din cauza scăderii populaţiei României, există riscul ca deficitul bugetului de pensii să ajungă pe actualul sistem la 5-6% din produsul intern brut (PIB), iar "statul să poată ajunge pe termen lung în incapacitatea de a mai plăti pensii şi salarii".

Pensiile normale, indexate în funcţie de inflaţie şi salariul mediu

Pentru cei care au pensii normale, adică pensii calculate în funcţie de cât a cotizat fiecare la buget, proiectul de lege a pensiilor publice prevede indexarea anuală a pensiilor cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salariului mediu, iar plafonul pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale a fost stabilit la 7 salarii medii. "Vârsta de pensionare a rămas de 65 de ani, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, iar modul de calcul al valorii punctului de pensie va avea în vedere inflaţia anuală şi creşterea salariului mediu. Totodată, am decis să creştem plafonul pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale la şapte salarii medii pe economie, pentru că nu poţi pune o persoană care câştigă 100.000 de lei să plătească 30% la bugetul de pensii", a afirmat Mihai Şeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Oficialul a precizat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială au cerut României să urce mai rapid vârsta de pensionare la 65 de ani, respectiv mai devreme de 2030, cât prevede actualul proiect de lege, însă deocamdată nu s-a convenit nimic în acest sens. "Au fost de acord ca pensiile să fie indexate 100% în raport cu inflaţia şi cu 50% din creşterea salariului mediu. Banca Mondială a cerut să accelerăm procesul de creştere a vârstei de pensionare, oricând mai devreme de 2030, dar deocamdată nu am convenit nimic", a spus Şeitan.

Potrivit lui Şeitan, Ministerul Muncii a respins propunerea sindicatelor ce viza scăderea vârstei de pensionare a femeilor cu un an pentru fiecare copil născut, dar nu mai mult de trei ani. "Am preluat 80% din cele 150 de amendamente propuse de sindicate, însă nu am acceptat ca vârsta de pensionare să fie redusă la 63 de ani, de la 65 de ani, şi ca femeilor să li se reducă vârsta de pensionare cu un an pentru fiecare copil născut", a spus oficialul.