Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” oferă telespectatorilor GORJ TV un nou subiect cu tematică religioasă, o istorie a bisericilor din Gorj în epoca modernă. Suntem purtaţi prin intermediul unor povestiri de la un monument la altul şi de la un eveniment la altul graţie interviului realizat cu prof. dr. Marcela Mrejeru, autoarea unei teze de doctorat cu această temă.

Telespectatorii pot afla amănuntedespreo cruce de piatră, extrem de veche, ţinând cont că e scrisă cu litere chirilice, care stă nebăgată în seamă de trecători, pe strada 23 August, în dreapta intrării din faţă a Şcolii Generale ”Gheorghe Tătărăscu” (fostă nr. 1). Deşi această cruce se află pe lista oficială a monumentelor istorice din Gorj şi datează din secolul al XVIII-lea, puțini sunt cei care îi știu trecutul sau o remarcă când trec prin faţa acesteia. Potrivit datelor oficiale,  crucea- care reprezintă un pomelnic - s-a ridicat în anul 1779 (7287) de către Radu Bordei, călugărit mai pe urmă în mânăstirea Tismana. Meşter a fost pietrarul Ion Dumitru. Din câte se pare aceasta a fost ridicată pe locul unei biserici din Târgul Jiului de altădată.

Centrul de atenţie al emisiunii se va muta apoi către Catedrala Sfinţii Voievozi, şi acest locaş de cult cu o poveste specială. Catedrala Sfinţii Voievozi a fost construită pe locul unei foste biserici de lemn, ce a fost ridicată la începutul secolului al XVIII-lea. Ea este unica din Gorj şi printre puţinele din ţară care, pe tâmpla exterioară, în loc de sfinţi, are pictaţi filozofi, prooroci şi sibile. Actuala biserică, ce poartă hramul Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril a primit, în timp, mai multe denumiri: Biserica Neguţătorilor, pentru că a fost ctitorită de doi negustori importanţi ai oraşului; Biserica Domnească, asta poate pentru că a primit danii de la doi domnitori, în urma unor distrugeri suferite; ba chiar sub numele Mânăstirea Domnească apare într-un înscris, iar în jurul său au existat chilii, în care a funcţionat Şcoala Domnească; s-a numit chiar, la începuturi, Biserica de la Jii, pentru că, pe atunci, pe lângă ea curgea Jiul.