Lucrurile par să se aşeze între cei doi primari din Baia de Fier și Novaci. Pantelimon Todea și Constantin Mihuţescu par să fi ajuns în cele din urmă la pace. Acest lucru a fost confirmat de ambii primari care se ceartă de ani de zile pe granița ce separă cele două localităţi de Rânca. Aceştia, dar şi prefectul judeţului Gorj, Liviu Andrei, vor fi prezenţi astăzi la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) Bucureşti.

Primarul din Baia de Fier, Constantin Mihuțescu și primarul din Novaci, Pantelimon Todea au semnat în cele din urmă documentele care stabilesc noua graniță dintre cele două localități. Miza cea mare este stațiunea montană Rânca, unde primarii vor amândoi să obțină cât mai mult teren datorită impactului economic. Un lucru e cert, primarii merg astăzi la București să vadă dacă Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară avizează înțelegerea încheiată. ”Mai este un pas de făcut la ANCPI care trebuie să ia în considerare înțelegerea celor două autorități locale. S-a luat act de înțelegerea noastră dar mai este acest pas după care vom face o conferință de presă și vom spune tot ce vă interesează”, a declarat ieri primarul din Baia de Fier, Constantin Mihuțescu.

Dispute

Şi primarul Pantelimon Todea pare să fie mulțumit că lucrurile s-au așezat în sfârşit între el şi celălalt primar. Înainte de a comenta însă pe marginea acestui subiect aşteaptă să vadă decizia ANCPI. ”Propunerea mea a fost să mergem la ANCPI împreună cu prefectul județului Gorj și abia apoi să vorbim”, a declarat Pantelimon Todea, primarul din Novaci.

Autoritățile județene se chinuie de ani buni să rezolve această dilemă a graniței dintre cele două localități. Primăria din Baia de Fier vrea să administreze Muntele Corneşu Mare, cu fondul forestier, cu golul alpin şi implicit zona turistică aferentă, iar Primăria Novaci - Muntele Rânca, împreună cu zona turistică existentă. În aceste condiţii, Primăria din Baia de Fier ar urma să primească spre administrare 650 de hectare de teren forestier şi gol alpin. Mihuţescu aduce ca argument al delimitării graniţei administrative în funcţie de graniţa naturală, o hartă din anul 1971. Documentul a fost procurat de la Institutul Naţional de Geografie şi este întocmit de Institutul Naţional de Geodezie.