Zeci de vitezomani, condamnaţi la muncă în folosul comunităţii

Zeci de gorjeni au fost daţi în judecată de Poliţie şi primării, pentru transformarea amenzilor de circulaţie neplătite în muncă în folosul comunităţii. Şoferii care nu îşi plătesc amenzile la timp trebuie să ştie că ar putea săpa şanţuri sau mătura străzi pentru a se achita de pedeapsă. Vizaţi de această măsură sunt şi cerşetorii şi prostituatele care nu îşi plătesc amenzile.

 „Anularea procesului verbal de contravenţie şi înlocuirea amenzii cu obligaţia de a presta muncă în folosul comunităţii” – acesta este obiectul a zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor de la Tribunalul Gorj. Numărul proceselor de acest tip a crescut în ultimele luni, de când acceptul scris al rău-platnicului nu mai este obligatoriu.

Val de procese în instanţă

Primăria Târgu Jiu are de recuperat peste cinci miliarde de lei vechi de la şoferii care au primit amenzi de circulaţie, dar nu le-au plătit. Cazuri de vitezomani rău-platnici sunt în absolut toate localităţile Gorjului. Până în vara trecută, acestor şoferi nu prea avea nimeni ce să le facă, deoarece rău-platnicii în general nu au venituri legale sau bunuri pe numele lor, pe care să poată fi pus sechestru. În luna mai 2009 senatorul Gyorgy Frunda a avut o iniţiativă legislativă care prevede transformarea contravenţiilor neplătite din rea-voinţă în muncă în folosul comunităţii, vizaţi de această măsură fiind, spune iniţiatorul, şoferii, prostituatele şi cerşetorii. Noutatea este că de această dată contravenientul nu mai trebuie să îşi dea acceptul pentru transformarea amenzii în ore de muncă. După adoptarea acestei legi a urmat un val de procese.

Sechestrele nu sunt eficiente

Mariana Budulan, directorul Direcţiei Impozite şi Taxe a Primăriei Târgu Jiu, a spus că sunt în jur de 14-15 târgujieni acţionaţi în instanţă şi care vor trebui să presteze muncă în folosul comunităţii. „Cele mai mari probleme le  avem cu încasarea acestor amenzi de circulaţie. Prin transformarea acestora în ore de muncă, are de câştigat atât comunitatea, cât şi persoana în cauză, pentru că mai scapă din datorii. Cei care nu îşi plătesc amenzile de circulaţie sunt în general oameni foarte tineri, studenţi, care nu au surse de venit”, a spus Mariana Budulan.

Alte metode de recuperare a datoriilor practicate de Direcţia Impozite şi Taxe se referă la aplicarea de sechestre pe bunuri (autoturisme, maşini), dar şi reeşalonare pe baza unui angajament de plată. Mariana Budulan spune însă că sechestrele s-au dovedit ineficiente, costurile de organizare a licitaţiilor fiind mari, iar vânzările rare.

MAXIM 50 DE ORE

Textul legii prevede ca "în cazul în care contravenientul citat de instanţă nu a achitat amenda în termenul prevăzut (...), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii pe o durată maximă de 50 de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore". Nu pot fi prestate mai mult de patru ore pe zi.

Vizualizări: 99

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: