În 1480 este prima mențiune documentară a “sulgerului” în Țara Românească, denumire dată dregătorului din Țara Românească și Moldova în secolul al XV-lea, care avea ca sarcină aprovizionarea curții domnești cu alimente, lumânări și alte provizii.

În 1867 s-a născut in Varsovia, Maria Sklodowska-Curie, chimista franceza de origine poloneza, laureata cu premiul Nobel in Chimie si Fizica. A fost singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite.

În 1918 este publicat Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 1 decembrie a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

Instituţiile medievale în Țara Românească - Organizarea politică

Organizarea instituţională internă a Țarii Românesti s-a realizat prin extinderea formelor interne de organizare politico-administrativa si juridica existente în perioada prestatală. Asupra acestor forme instituţionale prestatale s-au manifestat si influenţe externe, bizantine si slave.

Instituţia central este Domnia. În această calitate conducătorul este stâlpul ţării, reprezinta autoritatea politica absoluta si inseamna stapanul pamanturilor si al locuitorilor tarii. fiind comandantul armatei şi cea mai înaltă instanţă judecătorească. Domnul va controla şi biserica ortodoxă şi va purta şi titlul de voievod, cel care va obţine victorii se va intitula „domn şi mare voievod”.

Sfatul domnesc  îl ajută pe domn în conducerea ţării. El era format din boierii dregători . Principalele dregătorii erau: logofătul, vistierul, spătarul, vornicul. Alaturi de acesti dregatori, in Tara Romaneasca mai exista Banul Olteniei, cu resedinta la Strehaia, apoi la Craiova. Avea atributii intinse: administrative, juridice si militare. Ocupa pozitia mediat urmatoare dupa cea a institutiei Domniei.

Marea Adunare a Ţării se întrunea numai în cazuri excepţionale cum ar fi: alegerea domnului, declararea războiului sau încheierea păcii, aprobarea vasalităţii etc. Este de obicei convocată de domn şi cuprindea întreaga boierime, clerul, reprezentanţii oraşelor, ai ţărănimii libere.