Ţara legilor proaste

Unul dintre motivele pentru care ţara asta este paralizată îl reprezintă haosul legislativ. Mii de acte normative aiuritoare sunt adoptate în fiecare an, se bat unele în cap cu altele. Îmi spunea cineva că sunt câteva mii de proiecte de lege în aşteptare la parlament, unele de acum câţiva ani.

O lege proastă este cea privind liberul acces la informaţiile de interes public. Legea este folosită de şefii de instituţii pentru a nu răspunde la întrebări. „Adresaţi-vă biroului de presă”, li se spune jurnaliştilor, iar biroul de presă dă nişte răspunsuri în care nu spune nimic.

Legea obligă instituţiile la transparenţă, le obligă să dea comunicate de presă şi să aibă periodic întâlniri cu presa. Mai puţin de un sfert din instituţiile din Gorj fac asta, iar multe dintre comunicatele de presă sunt de genul: am verificat 3 agenţi economici, am descoperit două nereguli, am dat cinci amenzi. Atât! Vă vine să credeţi că, dacă un supermarket vinde ouă stricate, cei de la autorităţile de resort nu au voie să ne spună despre ce magazin e vorba?

Am adus vorba de Legea 544/2001 privind informaţiile de interes public pentru că marţi a apărut o ştire care ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns. Una din multele firme înfiinţate de Primăria Capitalei a stabilit să ceară 200 de lei pentru fiecare pagină celor care solicită documente de interes public. Este doar unul din modurile în care legea gândită pentru a transparentiza activitatea instituţiilor este folosită pentru secretizarea acesteia.

Că tot vorbim de legi proaste, să vă mai dau două exemple. Liberalii se lamentează că pesediştii nu au votat o modificare la Legea Drapelului. În fapt, modificarea are mai puţin de un rând, care sună aşa: „e) pe arterele principale de circulaţie, cu 5 zile înainte de 1 Decembrie”. Cum să faci un proiect de lege de un rând şi să fii atât de neclar? Ce înseamnă arteră principală de circulaţie, în accepţiunea legiuitorului, ca să ştie autorităţile pe unde să pună drapele. Autostrada este? DN67 este? Uliţa mea de la ţară este?

O altă lege prost scrisă este proiectul de modificare a Codului Silvic, care are doar două articole. Pe lângă faptul că sunt scrise prost, au o mare hibă. Fac referire la companii naţionale cu capital majoritar de stat care se ocupă de exploatarea lignitului. Este o singură companie de gen în România, Complexul Energetic Oltenia. Cu alte cuvinte, este o lege dată pentru o singură societate, ceea ce va face posibilă atacarea ei la Curtea Constituţională. Cât de greu era să scrie în lege cărbune în loc de lignit? Un singur cuvânt schimbat ar face o lege utilă pentru CE Oltenia, constituţională, dar parlamentarii noştri nu au ei timp să şi citească proiectele pe care le votează.

Vizualizări: 398

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: