Când Rusia comunistă se confundă cu dreapta americană

În Rusia e nasol. Încurajați de legislația de secol XIX, extrem de intolerantă la adresa homosexualilor și a relațiilor de acest tip, mai mulți idioți extremiști (ei își spun conservatori, mă rog) s-au organizat în numeroase ”miliții” private care dau întâlniri false în oraș homosexualilor pe site-urile de specialitate. Când aceștia se prezintă la locul stabilit, se trezesc pe cap cu 10 haidamaci înarmați care îl torturează în cele mai groaznice moduri. Știți cine mai e homofob și plin de prejudecăți, în afară de neo-naziștii ruși care se bucură de protecția parlamentului socialist? Conservatorii americani. Își spun republicani și, în afară de ghei și de musulmani, îi mai urăsc pe comuniști. Încurcate sunt căile ideologiilor. Dar îți dai seama că greșești atunci când te întâlnești cu adversarii tăi într-un destul de inconfortabil punct în care ideile voastre converg.

Sigur, manifestările republicanilor americani nu sunt nici pe departe atât de virulente ca violențele sălbatice din Rusia. Așa cum nici conservatorii români, dragii de ei, nu au prins până acum curajul necesar să calce pe cap niște homosexuali. Nu e pentru că n-ar vrea s-o facă, stați liniștiți. Se abțin pentru că, chiar și în România, pentru astfel de acțiuni ar înfunda (ce cuvânt predestinat!) multă vreme pușcăria. Legea îndulcește pornirile barbare ale popoarelor. În Rusia, tribunalele aplică legea, dar legea este deseori creată strâmb. În România avem o lege ceva mai bună, dar problema apare la tribunale. Până ne rezolvăm fiecare problemele, e tot mai clar că educația și civilizația unui popor nu se obțin prin vorbă bună, ci prin constrângere. Nemții nu aruncă hârtii pe străzi pentru că niște înaintași ai lor au fost aspru pedepsiți când au făcut-o, așa cum ar fi și ei, dacă ar repeta greșeala.

Din asta se deduce, desigur, că oamenii sunt prin născare intoleranți. Putem să credem asta, nu? Fiecare avem în minte niște oameni (adică chiar un grup format din indivizi uniți de te-miri-ce criteriu) cărora le-am face chestii urâte. Eu, de pildă, le-aș face chestii urâte violatorilor de copii, ucigașilor de animale și intoleranților. Continuând tristul raționament filosofic, deduc că mi-aș face chestii urâte mie însumi, eu nereușind, iată, să fiu tolerant cu intoleranța. Unde e răspunsul? Din păcate, eu cred că aici: știm ce e morala, știm cum ar trebui să fim, cum e civilizat și cum e frumos. Dar pur și simplu nu suntem așa. Suntem imperfecți și supuși greșelii, răi și superficiali. În condițiile astea, ar fi cu adevărat înspăimântător să fim singuri în Univers. Dumnezeu sau evoluția trebuie să fi avut și rezultate ceva mai bune, pe undeva, prin alte clădiri.

Vizualizări: 174

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: