Casa lui Brâncuşi a ajuns coteţ pentru găini

Găinile strănepotului lui Constantin Brâncuşi sunt ţinute regeşte, chiar în casa lui sculptorului. Bârnele rămase în urma locuinţei unde a crescut Brâncuşi sunt şi acum mai valoroase decât clădirea ce este cunoscută ca fiind casa lui Brâncuşi. Primăria Peştişani spune că nu poate interveni pentru că acea casă este deţinută de şase persoane, care nu se înţeleg cui aparţine în acte. Până una alta, adevăraţii proprietari rămân găinile şi gâştele.

Casa Memorială „Constantin Brâncuşi” nu este casa în care a crescut sculptorul. La câţiva zeci de metri de casa cunoscută ca fiind a lui Brâncuşi se află locuinţa adevărată a sculptorului. Autorităţile nu au vrut să înstrăineze sub nicio formă această bogăţie pe care un bucureştean intenţiona să o strămute în capitală pentru a fi valorificată corespunzător. La vremea respectivă a intervenit chiar şi prefectul Toni Greblă, actual parlamentar, pentru a lăsa patrimoniul la Gorj. După ce şi-au arătat muşchii, autorităţile gorjene au uitat de promisiunile făcute. Parlamentarul Toni Greblă este invitat să vadă ce a rămas din adevărata casă a lui Brâncuşi, cu riscul de a-şi umple pantofii de găinaţ.

Cu „ajutorul“ autorităţilor, din casa sculptorului au rămas acum doar câteva bârne ce servesc drept adăpost pentru găinile strănepotului artistului. Oamenii povestesc că sora acestuia a folosit doar câteva lemne pentru construirea celei noi.

Păsările sculptează cu ciocul în casa lui Brâncuşi

Prin curtea în care se găseşte casa şi chiar prin casă, umblă libere găinile, gâştele şi alte păsări care aparţin unui strănepot al sculptorului. Nimeni nu vrea să ia măsuri pentru a recupera măcar cele câteva bârne care au mai rămas din casa în care odată Constantin Brâncuşi a trăit. „Din adevărata casă în care s-a născut Constantin Brâncuşi au mai rămas aproximativ 5-6 bârne, pentru că prima a ars. Acestea au fost folosite în construcţia acestei case de sora sculptorului. Casa a fost declarată monument istoric în urma evaluărilor făcute de specialişti veniţi de la Bucureşti”, declară Doina Pană, ghidul Casei Memoriale „Constantin Brâncuşi”.

Casa a fost cumpărată de la Nicolae Gogoiu, un strănepot al artistului, de către Florin Codre, un sculptor bucureştean, care a vrut să strămute casa la Bucureşti, însă a fost împiedicat atât de autorităţile din Peştişani, cât şi de autorităţile judeţene.  „Casa a fost cumpărată de sculptorul bucureştean pe vremea când eu eram consilier local, iar atunci pentru a împiedica strămutarea sa a intervenit inclusiv prefectul judeţului Gorj, Toni Greblă”, a declarat Florin Pavel, primarul localităţii Peştişani. Dacă atunci autorităţile au împiedicat strămutarea sa, acum nimeni nu face nimic spre a o păstra, iar casa se dărâmă de la o zi la alta.

Bârnele, deţinute de şase moştenitori

Rămasă fără acoperiş, pe bârnele putrezite ale casei plouă pentru că nimeni nu se interesează de conservarea sa. „Noi nu ne putem implica pentru că este proprietatea moştenitorilor lui Constantin Brâncuşi, care sunt vreo şase, iar actul de succesiune nu a fost făcut, ca să ştim de la cine o preluam. Moştenitorii nu se înţeleg între ei, iar acest proces durează foarte mult”, declară Florin Pavel, primarul din Peştişani.

O parte din strănepoţii lui Constantin Brâncuşi, care nu au nicio implicaţie în moştenire privesc mâhniţi cum casa înaintaşului lor, monument de patrimoniu se distruge sub ochii lor. „Nu e păcat ca această casă să se stingă aşa, sub ochii tuturor. Singurul care i-a apreciat valoarea a fost Florin Codre, care mi-a spus că orice obiect atins de Constantin Brâncuşi este sfânt, şi oricine ar trebui să fie mândru dacă îl are. Dar o casă- Cât de mult înseamnă!”, declară una din strănepoatele lui Constantin Brâncuşi.

De unde vine Brâncuşi?

Dacă Târgu-Jiul este cunoscut, acest lucru este datorat în totalitate monumentelor lăsate aici de sculptorul de la Hobiţa. În municipiu există şi o instituţie constituită separat de primăria Târgu-Jiu, Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ care are ca domeniu de activitate „Brâncuşi“. Judecând după „promovarea“ sculptorului şi interesul acordat acestuia, ziarul Pandurul solicită primăriei Târgu-Jiu angajarea în fruntea acestei instituţii a unei persoane responsabile care să demonstreze că Brâncuşi vine de la Târgu-Jiu şi nu de la Paris.

Vizualizări: 254

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: