CE Oltenia, procese pentru extinderea ilegală a 10 cariere miniere

O asociaţie care militează pentru protecţia mediului acuză Complexul Energetic Oltenia (CEO) că a extins în ultimii ani mai multe cariere de pe raza judeţului într-un mod nelegal. Conform Asociaţiei Bankwatch România extinderea respectivelor cariere s-a realizat fără a se ţine cont de impactul asupra mediului şi fără autorizaţie de construcţie. Asociaţia a iniţiat şi câteva procese împotriva unor acorduri de mediu emise pentru defrişarea unor suprafeţe de teren. De cealaltă parte, reprezentanţii APM Gorj spun că nu este vorba de extinderea carierelor, ci de continuarea lucrărilor în vechile perimetre pentru care s-au luat în trecut avizele necesare. 

Asociaţia Bankwatch România face referire la extinderea carierelor Roşia Jiu, Roşiuţa, Gârla, Jilţ Nord, Jilţ Sud, Tismana I, Tismana II, Pinoasa, Valea Mânăstirii şi Steic. Extinderile s-ar fi făcut fără o evaluare prealabilă a impactului asupra mediului, aşa cum prevede hotărârea de Guvern 445/2009 şi s-ar fi făcut o evaluare de mediu numai pentru defrişarea suprafeţelor de pădure pe suprafeţele unde au fost extinse aceste cariere, circa 600 ha.

ONG-ul arată şi artificiul pe care l-a făcut CE Oltenia pentru a nu preîntâmpina probleme pentru defrişarea unor suprafeţe mari de pădure. „Conform Codului Silvic, art. 40, defrişarea unor păduri pe mai mult de 10 ha se face numai prin Hotărâre de Guvern, între 1 şi 10 ha prin decizia autorităţii centrale care se ocupă de păduri şi sub 1 ha prin decizie ITRSV. În prezent, defrişările pentru cele 10 ha se fac în mod exclusiv prin decizie ITRSV, deci câte 1 ha, motivarea companiei fiind că aşa avansează fronturile de lucru, nu se defrişează toate odată, ci treptat”, se arată într-o clarificare semnată de av. Cătălina Rădulescu- Asociaţia Bankwatch România.

Totodată, reprezentanţii asociaţiei spun că pentru niciuna dintre carierele menţionate mai sus CEO nu a obţinut autorizaţie de construcţie atunci când s-a procedat la extinderea lor. Reprezentanţii complexului ar fi motivat nesolicitarea autorizaţiei de construcţie prin prisma faptului că exploatarea cărbunelui a început în perioada comunistă. „Considerăm nelegală o asemenea argumentaţie pentru că la vremea acea autorizaţiile de construire au fost emise pentru realizarea carierelor în localităţi unde rezervele de cărbune au fost epuizate, ocuparea unor noi suprafeţe de teren trebuind făcută în temeiul unor autorizaţii de construire conform legislaţiei în vigoare, având la bază acord de mediu”, a mai spus avocatul.

Asociaţia Bankwatch România a făcut trei acţiuni împotriva unor acorduri de mediu emise pentru defrişarea unor suprafeţe de teren, 10 cereri de suspendare a unor decizii de defrişare şi 8 procese de anulare a circa 100 decizii de defrişare. O decizie privind cariera Roşia Jiu a fost suspendată şi apoi anulată de instanţa de judecată, iar procesul se află în recurs.  

Cum motivează APM Gorj

Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj spune că nu este vorba de o extindere a carierelor respective ci de o continuare a lucrărilor în perimetrul pentru care exista deja o licenţă de exploatare. „Este vorba de a desfăşura activitatea în perimetrul aprobat iniţial de autorizaţia de construire, iar acum se face doar ocuparea legală a acelui perimetru. Nu este vorba de o extindere, e vorba de continuare de extracţie a lignitului pe perimetrul pentru care aveau autorizaţie de construire şi licenţă. De aceea noi îi punem să facă evaluări de impact numai pe defrişare, pentru că asta se poate reglementa prin actual şi viitor, nu prin trecut”, a spus Nicolae Giorgi, directorul APM Gorj.

Vizualizări: 91

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: