Sute milioane de lei primesc cetăţenii care au terenuri în Roşia de Amaradia, acolo unde va începe noul front de lucru spre Olteţu. Zeci de hectare de teren de la cetăţeni vrea să cumpere CE Oltenia pentru a continua excavarea în zonă. Primarul Liviu Cotojman nu îşi explică decizia unităţii miniere de a excava cărbune de la o adâncime mai mare în perimetrul Ruget, în contextul în care există cărbune la o adâncime mai mică în perimetrul Bustuchin, care aparţine tot de Roşia de Amaradia.

Reporter: Care mai este situaţia Carierei Seciurile?

Liviu Cotojman: Pregătim acea vehiculare a excavatorului spre perimetrul Olteţu, în ideea ca unitatea minieră să aibă continuitate, altfel suntem declaraţi şi închişi de săptămâna trecută. Am înţeles că s-au alocat şi 80 de miliarde pentru închiderea carierei şi cei de la unitatea minieră de pe raza localităţii nu ştiu efectiv ce să facă cu benzile. Le demontează şi le duc în depozit sau le montează pe traseul acesta de deschidere a unui nou perimetru. Am identificat cetăţenii, angajaţii de la compartimentul agricol au lucrat în ultima perioadă aproape numai pentru unitatea minieră.

Rep.: Despre ce suprafeţe este vorba şi în ce mod vor fi achiziţionate de CEO?

L.C.: Am înţeles de la unitatea minieră merge pe varianta să achiziţioneze terenurile prin cumpărare, pentru că se preconizează o activitate minieră de circa 20 de ani. După ce vom face evaluarea terenului vom trece efectiv la achiziţie. Sunt 30 de hectare suprafaţa care ar urma a fi cumpărată de unitatea minieră de la proprietari. Dacă nu reuşim să punem în practică această variantă se poate considera încheiată activitatea la unitatea minieră de la Roşia de Amaradia.

Rep.: Vor cetăţenii să vândă terenurile?

L.C.: Cu siguranţă cetăţenii vor accepta toţi, chiar oferă un preţ atractiv pentru ei, am înţeles că oferă până la 400 de milioane pe hectar, în funcţie de natura culturii. Unii cetăţeni îl mai lasă în voia sorţii şi nu mai au producţie de fân, au producţie de mărăcini. Terenul dacă are o cultură de tip livadă produce mai mult şi atunci în urma negocierii se pot obţine mai mulţi bani. Sunt 32 de persoane care au terenuri, am luat un acord de principiu de la cetăţeni, deci sunt de acord, rămâne ca unitatea minieră să-şi continue ea activitatea în ideea să negocieze cu respectivii. Cei de la CEO merg pe varianta cumpărării, altă variantă nu acceptă.

Rep.: Până la urmă, noul front de lucru de ce carieră va aparţine?

L.C.: Tot pe raza localităţii este, numai că după cinci ani de activitate trecem în judeţul vecin. Dacă varianta de la perimetrul Bustuchin au respins-o… Au zis că nu pot să deschidă acolo pe motiv că imediat intră pe zăcământ de cărbune şi n-au cui să-l vândă. Mi-a spus asta domnul Antonie, care a fost acum trei săptămâni la Roşia de Amaradia. Merg pe varianta asta, care pe o bună perioadă de timp presupune ca activitatea minieră să fie pe steril, deci nu scot cărbune. Doar pregătesc amplasamentul, pentru că în varianta asta, la perimetrul Rugetu spre Olteţu, cărbunele este undeva la adâncime. În partea cealaltă, în perimetrul Bustuchin, care ţine tot de Roşia de Amaradia, imediat ajungeau la stratul de cărbune, dar au motivat că n-au cui să îl vândă.

Rep.: Ce variantă vă mulţumeşte?

L.C.: Mie îmi convin ambele variante, să am continuitatea activităţii miniere, dar nu înţeleg nici eu ca primar, să ai zăcământ de cărbune şi să nu lucrezi acolo. Să accesezi o altă variantă unde excavarea cărbunelui se face peste un an-doi.  La perimetrul Bustuchin, dacă s-ar apuca să excaveze, într-o lună ar intra pe cărbune. Culmea ironiei, le-ar conveni celor de la complex să funcţioneze aşa, un an-doi fără cărbune. Ei vor să facă o legătură şi cu exploatarea minieră din judeţul Vâlcea, din câte am înţeles şi la ei rezerva de cărbune se cam epuizează în patru-cinci ani. Dacă atacă frontul ăsta de lucru înseamnă o continuitate a activităţii şi la ei şi la noi pentru circa 20 de ani. Mie îmi e indiferent, eu mă bucur că e activitate minieră. Că scot cărbune, că scot aur, că scot pământ, nu mă interesează.