În acea dimineață de mai, afară mirosea a sfârșit de lume, așa că închise geamul și se gândi că poate nu fusese totuși o idee chiar atât de rea să-și pună termopane cu o zi înainte. La un sfert de oră după ce meseriașii plecaseră și-l lăsaseră cu casa plină de moloz și cu portofelul plin de mărunți, la televizor se dăduse anunțul. PRO TV-ul renunțase la Esca pentru această știre dramatică și, într-un exces de deznădejde și frondă, o puseseră pe Nicoleta Luciu să o citească, îmbrăcată în țâțele goale. Încă fascinați, trei sferturi dintre bărbații care se uitaseră la PRO TV în acele minute nu fuseseră absolut deloc atenți la conținutul știrii propriu-zise și se duseseră liniștiți să se masturbeze, în vreme ce nevestele plângeau încetișor, cu copiii în brațe, încercând să-i consoleze că nu vor ajunge să crească, să iubească, să facă sex și să vadă sfârșitul de la Vocea României.
Își rulă un joint, îl aprinse, apoi, ascultând zgomotul tot mai asurzitor apropiindu-se, își zise cu voce tare, ca în filme: ”Ce clișeu de rahat! Fumez iarbă cu puțin timp înainte de sfârșitul lumii. Dac-aș fi citit asta undeva mi s-ar fi părut o fază supertrasă de păr.” Avea chestia asta cu ”super”, ca de altfel 68% dintre tinerii de vârsta lui. Încercă a o suta oară să dea un telefon, dar era tot mort. Laptopul era la ultimele rezerve de baterie și, ca de obicei, încărcătorul era în cealaltă cameră. Chicoti gândindu-se că și ăsta i se părea un clișeu: să fie nevoit să aleagă ce să facă cu laptopul în ultimele 5 minute de baterie și de viață pe pământ. Puse o melodie, dar se răzgândi și dădu drumul alteia. După câteva secunde o opri și pe aceea și, foarte încântat de ideea care-i venise, apăsă pe shuffle, decis s-o lase să curgă pe aceea care va pica. Ironia sorții, Winamp-ul porni o piesă pe care nici nu știa că o are, o mizerie pe care n-o ascultase niciodată primită probabil de la vreo gagică pe care încercase să o impresioneze. Țigara se stinse, dar nu se terminase de tot. Așa că, foarte calm, cu gesturi aproape leneșe, duse din nou bricheta aprinsă în dreptul chiștocului, arzându-și ușor buzele când trase penultimul fum.
La ultimul fum, zgomotul devenise deja insuportabil. Laptopul murise, din fericire, înainte să se termine melodia. Încă mai avea televizorul. Luă telecomanda și mută pe Antena 3, unde se vorbea despre Traian Băsescu. Schimbă iar și ajunse pe Trinitas, unde, furios nevoie mare, bătrânul Mircea Dinescu ocupase televiziunea și urla nemulțumit de la un pupitru, de data asta singur-singurel. Făcu ochii mari de mirare și apucă să râdă din tot sufletul. Apoi se făcu întuneric pentru ultima oară. Lumea se sfârșise frumos.