Edilii din Baia de Fier şi Novaci se ceartă pe graniţa de la Rânca

Numărul mare de vile şi pensiuni ridicate în ultimii ani în vârful muntelui şi prezentate plătitorilor de impozite ca şansa de relansare a turismului din Gorj, de fapt, locul pentru chefurile boşilor acestui judeţ şi nu numai, a dus la o creştere enormă a interesului pentru administrarea zonei. Interesul nu e legat neapărat de buna administrare a aşa-zisei staţiuni, ci de încasare a taxelor de la cei care s-au legat într-un fel sau altul de acele locuri, graniţa dintre cele două localităţi fiind motiv de dispută pentru mulţi ani de acum încolo între primarii care ar trebui să îşi dea mâna şi să ajute Rânca să se dezvolte.
 Primarii din Baia de Fier şi Novaci nu se înţeleg în privinţa graniţei dintre cele două localităţi din zona Rânca, chestiunea nefiind una neapărat nouă pentru că diferenţele de opinii sunt destul de cunoscute. Nouă este decizia prefectului Ion Florescu de a forma o comisie specială care să rezolve problema respectivă, deşi şansele de reuşită par a fi destul de mici. Edilii au fost puşi de mai multe ori la aceiaşi masă pentru a se găsi o soluţie de compromis, însă rezolvarea problemei pare deja o chestiune de ani de zile de acum încolo, timp în care proprietarii de cabane şi vile nu îşi pot intabula proprietăţile şi nici nu au cum să acceseze fonduri europene în domeniul turismului.
 Comisia de la Prefectură a fost înfiinţată după ce negocierile dintre cele două părţi au eşuat miercuri seara, când la discuţii a fost prezent Mihai Roşca, şeful Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, dar şi Ileana Spiroiu, adjuncta lui Roşca la agenţia amintită şi fostă şefă a Oficiului de Cadastru din Gorj. Discuţiile s-au purtat în cabinetul lui Florescu şi nu au fost primele, primarii din Novaci şi Baia de Fier susţinând fiecare că are dreptate. Discuţiile dintre ei sunt extrem de controversate, fiecare venind la prefect cu hărţi, legi mai vechi sau mai noi, dar şi cu argumente care ţin de "memoria locurilor".

 Todea nu vrea să fie "trădător", Mihuţescu e sigur că are dreptate

 Edilul din Novaci, Ion Todea, spune că el nu va ceda o palmă de pământ din simplul considerent că nu vrea să fie numit "trădător" de cei care l-au ales. El spune că, deocamdată legea e de partea sa şi cât timp acest lucru va fi valabil, nimeni de la Novaci nu va da un pas înapoi. "E un document din 1988 în vigoare, eu îl respect şi atâta timp cât nicio lege din ţara asta nu-l desfiinţează nu voi face niciun alt fel de compromis. Interesele sunt atât de mari aici că prefer să nu vorbesc despre ele. Nu vă dau nume, dar vă asigur că aşa stau lucrurile. Vor să amestece şi culorile politice aici, iar pe mine asta iar nu mă interesează. Eu respect cadrul legal. Nu vreau să mă arată mâine-poimâine oamenii pe stradă prin Novaci şi să îmi strige că am trădat. Nu voi face aşa ceva cât timp voi fi în această funcţie", spune edilul din Novaci.
 De partea cealaltă, Constantin Mihuţescu e convins că Baia de Fier are argumentele de partea sa. "Avem adrese oficiale cu hărţi de la ONCPI prin care demonstrăm care e terenul nostru şi care al Novaciului. Noi nu vrem nimic în plus. Vrem să administrăm, în primul rând pentru că dacă ai proprietate trebuie să şi administrezi. În 2004 am găsit eu o hartă, cu numărul 6, pe care scrie Baia de Fier şi care se îmbucă direct cu harta pe care se poartă discuţiile cu ONCPI. Din punctul nostru de vedere lucrurile sunt clare", spune primarul din Baia de Fier.

 Şefii de la Bucureşti caută şi ei soluţii

 Aşadar, nici vorbă de poziţii comune între Mihuţescu şi Todea, pentru medierea lor venind special de la Bucureşti primii doi şefi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Întâmplător sau nu, printre cei doi se află şi Ileana Spiroiu, gorjeanca ştiind foarte bine istoria intereselor de la Rânca, dar şi a graniţelor care au existat acolo de-a lungul timpului. La discuţiile din cabinetul prefectului argumentele pro şi contra ale primarilor au fost sparte de explicaţiile oferite de Spiroiu, explicaţii care ţin de istoria şi legile care au dus, în timp, la ceea ce azi ştim cu toţii ca fiind Rânca.
 "În 1988 a fost un acord de voinţă între cele două localităţi, având la bază cadastrul funciar din 1986. Documentul acela se numea proces verbal de vecinătate în baza legii 59, care introducea cadastrul funciar în România, deşi terenul era tot al statului. Interesul pentru linia de hotar era aşadar al statului comunist de atunci. Noi, la Cadastru, am ţinut cont de acea hârtie aşa încât, din 1995, de când am început să facem interpretări şi să intrăm în sistemul acesta de planuri de amplasament şi delimitări, din 1999, s-au alocat alocat numere cadastrale uzitând planul 5000 din 1986 întrucât era cel mai recent pe care îl avea sistemul comunist pentru aplicarea legilor fondului funciar. Primăriile au început şi ele atunci să aibă interes pentru acea zonă pentru că până nu a fost Rânca nu au fost probleme pentru că nimeni nu se interesa de golul de acolo. Când a apărut diferendul, Oficiul de Cadastru a trimis cele două comunităţi să îşi ia documente de la Fondul Naţional Geodezic, aflată în subordinea domnului Busuioc. FNG a constatat că linia de hotar este făcută în urma unei delimitări textual făcută pe versantul vestic. Partea textuală recunoscută de instituţii nu coincide cu linia trasă pe plan, deci e greşită. Noi spunem că atunci când apare o neconcordanţă, Oficiul de Cadastru poate cere ordin al prefectului şi procedura care s-a mai făcut aici în 2005. Aici graficul şi textualul nu bat una cu alta şi revenim la legea 2 din 1968 şi le-am cerut primarilor să vină cu alte propuneri, în baza legii respective. La Baia de Fier s-a făcut interpretarea că planurile deţinute înainte de 1988 atestă că localitatea Cernădie a trecut la Baia de Fier, după reorganizarea din 1968 şi au făcut o hartă despre cum arăta Cernădia la data transferului", a explicat Spiroiu. 

 Florescu nu crede că scandalul se termină curând 

 Dincolo de explicaţiile tehnice ale specialiştilor, lucrurile sunt mult mai complicate, dovadă fiind şi faptul că negocierile purtate de ani de zile între cele două primării nu au dat niciun rezultat. Prefectul afirmă că graniţa dintre cele două localităţi nu a fost delimitată clar la împărţirea teritorială din 1968 întrucât atunci nu exista un interes pentru aşa ceva. Problema respectivă îi ţine însă în loc pe cei care vor să investească la Rânca, prefectul spunând că dacă primarii din cele două localităţi nu ajung la o înţelegere, situaţia nu va fi rezolvată nici în următorii ani. Concluziile comisiei formate acum de către Prefectură vor fi prezentate la sfârşitul lunii viitoare, cele două primării având dreptul să le conteste în termen de 15 zile, după care se va apela din nou la mediere de la Bucureşti. Primăriile au apoi dreptul să conteste în instanţă deciziile ONCPI şi, în concluzie timp de câţiva ani de acum încolo lucrurile vor rămâne încurcate la Rânca, asta în timp ce potenţialii investitori aşteaptă să poată să îşi intabuleze terenurile şi să acceseze fonduri, gâlceava dintre edili dându-le planurile peste cap şi dezavantajând clar zona şi potenţialul turistic al acesteia.


Vizualizări: 199

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: