Filosoful din iarbă

În 1974, Monty Python făcea un sketch devenit celebru (genial, de altfel) cu echipa de filosofi nemți jucând fotbal cu cea a filosofilor greci. Dar strălucitorii comici din Marea Britanie nu ar fi trebuit să meargă până acolo pentru a găsi niște filosofi ai fotbalului. Puteau să rămână acasă, unde Bill Shankly a fost, poate, omul care a explicat cel mai frumos și cel mai poetic despre ce este vorba cu acest sport pe-a cărui magie cei neatinși de microb nu o pot înțelege. Ieri, Bill Shankly ar fi împlinit 101 ani.

Bill Shankly s-a născut într-o familie foarte săracă, într-o așezare minieră care în 1913 avea vreo 700 de locuitori. A mărturisit, în autobiografia sa, că el și ai lui obișnuiau să treacă prin perioade de foame cumplită, în special pe timp de iarnă. La 15 ani, s-a angajat la mina din localitate. A fost prima oară când a făcut baie într-o cadă. Ba mai mult, a spus la un moment dat că abia la 15 ani a intrat într-o baie pentru prima oară. Tot sărăciei spune că i-a datorat și umorul. Iar dragostea pentru oameni putem deduce că tot de acolo îi vine. Și socialismul la fel, dar încercați să-i spuneți lui Shankly că dorința de a-i ajuta pe toți oamenii și compasiunea erau concepte greșite. Dar Shankly nu putea să-i hrănească pe toți. Așa că a găsit cea mai bună metodă să-i facă, totuși, fericiți. Fotbalul. Și nimeni nu putea fi mai fericit decât el că reușea să-i facă pe oameni fericiți. Și nu erau orice oameni. Atunci a început magia, dar acum sunt celebri în toată lumea. Sunt fanii lui Liverpool. ”După ce mor, vă rog să-mi duceți sicriul pe Anfield, să-l înfigeți în picioare în dreptul băncilor de rezerve și să-mi faceți o gaură în dreptul ochilor”, a zis Shank, nu cu mult timp înainte să moară. Dar a murit? Într-un fel doar. Pentru că nimeni nu l-a uitat.

”Unii cred că fotbalul este o chestiune de viață și de moarte, dar se înșeală. E mult mai important de-atât” - este probabil fraza cea mai celebră, dar poate și cea mai sinceră a unui om pentru care fotbalul chiar era totul. Shankly a fost un manager bun, dar sigur n-a fost cel mai bun, nici măcar de la Liverpool. Dar oamenii din Liverpool l-au iubit pe Shankly pentru că Shankly i-a iubit pe ei. Iar oamenii care iubesc fotbalul îl iubesc pe Shankly pentru că poate nimeni nu a iubit acest sport mai mult decât el, vreodată.

PS - acum, la echipa pe care Shankly a făcut-o celebră (de fapt, s-au făcut unii pe alții) s-a transferat un individ mult mai bătut în cap, dar care dă totuși niște poante aproape la fel de bune ca Shank pe vremuri. Îl cheamă Mario Balotelli și când a fost întrebat de ce e atât de apatic când dă gol (aproape că nu se bucură deloc), a răspuns într-o manieră la care românii mai ales ar trebui să ia aminte: ”Poștașul sărbătorește de fiecare dată când pune o scrisoare în cutie?”.

Vizualizări: 59

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: