Un gorjean a reclamat statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru felul în care i-a fost soluţionat un proces pe care îl avea cu şeful secretariatului general al Serviciului Român de Informaţii, general-maior Marius Sorin Brăteanu. Constantin Ţăpuş, electrician la termocentrala Rovinari, spune că a început demersul respectiv pentru că, după mai mulţi ani, nu a reuşit să obţină calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.

A dorit şi el să beneficieze de drepturile pe care i le conferă legislaţia românească pentru că înainte de 1989 a avut curajul să vorbească liber, dar un ştab din SRI i-a încurcat măruntele socoteli. Un document al serviciului de informaţii, aparent „nevinovat”, l-a pus pe drumuri pe Constantin Ţăpuş, hârtia riscând să genereze mult mai multe scandaluri dacă pe ea ar fi fost scris adevărul. Ţăpuş este celebru prin perseverenţa pe care a manifestat-o de-a lungul timpului pentru a dovedi că înainte de revoluţie a fost luat de acasă de securişti şi dus la „stadion”, acolo unde era sediul fostei securităţi. Ani de zile a făcut tot felul de demersuri şi asta doar pentru că i s-au pus tot felul de beţe în roate. Acesta afirmă că în anul 2004 i-a fost respinsă cererea prin care solicita recunoaşterea calităţii respective, cerere pe care a formulat-o după ce şi-a studiat dosarul pe care îl avea la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Ţăpuş fiind anchetat înainte de 1989 pentru că asculta radio Europa Liberă.

Bărbatul a contestat la Curtea de Apel Craiova decizia negativă pe care a primit-o, cererea fiindu-i respinsă şi aici, motiv pentru care a contestat-o la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde, de asemenea, i-a fost respins recursul. Constantin Ţăpuş susţine că a pierdut procesele respective din cauza unei adrese a SRI, în care se preciza că „în urma verificărilor efectuate în materialele de arhivă preluate de la fostele organe de securitate, nu au fost identificate documente care să ateste reţinerea sau cercetarea petentului”. Ţăpuş a contestat la diferite instanţe conţinutul documentului respectiv însă a pierdut procesele, el afirmând că general-maiorul Marius Sorin Brăteanu a fost citat întotdeauna la o unitate militară a SRI la care acesta nu putea fi găsit. „M-au găsit tot pe mine bun de plată şi m-au pus să suport cheltuielile de judecată. Vreo cinci milioane de lei vechi am plătit şi de aceea am decis să nu mă las. Toate demersurile mele de până acum s-au izbit de refuzul vădit al celor de la SRI de a-mi furniza toate documentele necesare aflării adevărului. Au găsit diferite pretexte. Să văd cum vor face şi la CEDO”, spune Ţăpuş.

CEDO, ultima speranţă

Gorjeanul s-a adresat acum Curţii Europene a Drepturilor Omului, considerând că în România nu a avut parte de un proces echitabil, după cum se precizează în plângerea depusă la CEDO. „Prin nerespectarea normelor procedurale privind citarea părţilor, a fost exonerat de răspundere un funcţionar al Securităţii, care, pentru a-şi proteja colegii, a emis o adresă falsă, prin care eu am fost grav prejudiciat, în sensul că nu mi-a fost recunoscută calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, iar cel vinovat de săvârşirea faptelor penale a rămas nepedepsit şi a fost încurajat să-şi continue abuzurile”, se precizează în plângerea lui Constantin Ţăpuş.

Bărbatul a anexat la plângerea depusă la CEDO şi o adresă primită în octombrie 2008 de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în care este confirmat faptul că Ţăpuş a fost anchetat înainte de 1989 de fosta Securitate. „Considerăm că aţi suferit abuzuri şi încălcări ale drepturilor fundamentale din partea lucrătorilor fostei securităţi, constând în violarea domiciliului pentru instalarea de mijloace tehnice de supraveghere şi efectuarea de percheziţii secrete, violarea secretului corespondenţei, anchete şi ameninţări pentru audierea şi comentarea ostilă a ştirilor transmise de postul de radio Europa Liberă”, se menţionează în documentul semnat de Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

România, fruntaşă la reclamaţiile depuse la CEDO

Cum stă România la CEDO în privinţa numărului de plângeri depuse de cetăţenii nemulţumiţi de instanţele din România- Numărul de dosare de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat în 2008 o creştere cu 23 la sută, depăşind 97.300, mai mult de jumătate din plângeri provenind din patru ţări, între care şi România, potrivit unui bilanţ prezentat recent la Strasbourg. Procesele respective costă ceva bani, Ţăpuş spune că el a fost uşurat deja la buzunare de câteva sute de euro, însă câştigul ulterior face ca astfel de cheltuieli „să merite”.  Turcia rămâne în frunte la numărul de condamnări la CEDO, cu 257, dintre care şapte pentru tortură şi 63 pentru tratamente inumane. Cu 233 de infracţiuni (faţă de 175 în 2007), Rusia rămâne pe locul al doilea, în faţa României (189), Poloniei (129) şi Ucrainei (110).Curtea, care aniversează în acest an o jumătate de secol de activitate, poate fi sesizată de cei 800 de milioane de justiţiabili din 47 de state membre ale Consiliului Europei, după epuizarea căilor de recurs naţionale.

Ţăpuş nu este singurul gorjean care şi-a căutat dreptatea la CEDO. Din nefericire, doi dintre protagoniştii cazurilor mediatizate deja, Anghelescu de la Turcineşti şi Gheorghe Viaşu din Cătunele, au trecut în lumea celor drepţi. În cel din urmă caz statul român a fost obligat să plătească peste 100.000 de euro daune pentru că nu i-a retrocedat reclamantului terenurile confiscate de regimul comunist. Bărbatul a murit, dar fiul său a continuat acţiunea la CEDO şi a obţinut câştig de cauză la sfârşitul anului trecut. Constantin Ţăpuş spune că nici el nu se va da bătut pentru că are toate argumentele de partea sa pentru a ieşi învingător din bătălia cu un sistem pe care l-a crezut mort în 1989 şi care, la două decenii de la Revoluţie, este mai reorganizat ca niciodată.