Am văzut că Târgu Jiu a fost în lista oraşelor în care s-a ieşit în stradă miercuri seara. Felicitări. Sper că, la ora la care citiţi acest text, în Târgu Jiu să se fi ieşit deja din nou, în număr mai mare.

Nu ştiu care e atmosfera în Gorjul pe care nu l-am palpat după ultimele evenimente, dar la Bucureşti e ceva foarte plăcut în aer. Pluteşte ceva mai mult decât o simplă speranţă. Pluteşte solidaritate, încredere unii în ceilalţi, hotărâre ca de data asta să reuşim să facem o schimbare adevărată, compasiune, dar şi furie colectivă. Nimeni nu va fi cruţat, iar lista vinovaţilor este lungă, Victor Ponta şi Gabriel Oprea fiind doar două nume de pe ea. Patriarhul Daniel, acel manager robotizat fără suflet care a lăsat de înţeles că tinerii de la Colectiv nu mai mureau dacă mergeau la biserică în loc de club, trebuie să urmeze. Şi apoi fiecare parlamentar, luat în parte, trebuie tras la răspundere. Alegeri anticipate? Nu încă. Nu am avea pe cine să votăm. Dar ne pregătim bine pentru la anul.

E plăcut să ţi se spună (mi-au spus-o foarte mulţi prieteni care trăiesc de mult timp în străinătate) ”aşa rău îmi pare că nu sunt acolo!”. Pentru prima oară după mulţi ani, poate decenii, Bucureştiul în special şi România în general sunt locuri unde lumea ar vrea să fie, iar românii cu atât mai mult. De aceea este esenţial să continuăm să ieşim. Este imperios necesar chiar să le amintim, zilnic, că poporul este o forţă care vrea să-şi exercite drepturile. Nici nu vă imaginaţi cât de speriaţi sunt, deci, automat, cât de mult contează ce se întâmplă în aceste zile. Dacă totul s-ar fâsâi în acest sfârşit de săptămână, şacalii şi viermii vor scoate din nou capul la suprafaţă. Vor crede că ce-a fost mai greu a trecut, se vor întoarce la treburile lor obişnuite, sistemul ne va scutura ca pe nişte purici, fie ei şi zeci de mii. Un caz mai grav de infecţie cu purici, s-ar zice. Să nu lăsăm asta să se întâmple! Cine ştie când va fi următoarea ocazie când toate planete se vor alinia, aşa cum au făcut-o zilele acestea.