De abia se face anul viitor un deceniu de când una dintre operele brâncuşiene din municipiu a fost supusă unei restaurări complexe, că autorităţile în domeniu se şi pregătesc pentru o nouă operaţiune similară. La nici 10 ani de când Poarta Sărutului, alături de Masa Tăcerii şi Aleea Scaunelor, a fost restaurată cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondială, într-un proiect ce a presupus inclusiv amenajarea Parcului Central, scandalul pavimentului ce se transforma în nămol fiind încă o poveste neuitată, a venit acum vremea unei noi restaurări.

De data aceasta este una parţială, nu totală, neînţelegerile care existau cu un deceniu în urmă, când lucrările de restaurare păreau că nu se mai termină, arătându-şi acum efectele. Specialiştii au descoperit că există „infiltraţii” la placa de plumb care, teoretic, protejează partea superioară a Porţii de intemperiile naturii.

Ministerul Culturii a alocat 380.000 de lei pentru lucrările de care ar fi nevoie pentru a remedia greşelile trecutului şi a proteja opera în viitor, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din cadrul Primăriei Târgu Jiu, Adina Andriţoiu, menţionând că banii au fost alocaţi după ce mai multe comisii de specialişti s-au pronunţat în favoarea restaurării cât mai urgente a părţii superioare a Porţii Sărutului. Partea respectivă este cea mai expusă la intemperii, pe „acoperişul” lucrării existând o foaie de plumb menită să asigure protecţia operei, protecţia fiind concepută de Brâncuşi. Lucrarea a fost restaurată în totalitate în anul 2003, cu fonduri de la Banca Mondială, dar operaţiunile ce trebuiau executate atunci au generat dispute între proiectanţi şi restauratori, calitatea finală a acestora nefiind însă cea mai bună.

„Au apărut pori între piatră, placa de plumb şi adezivul special folosit pentru fixarea acesteia, iar, în timp, aceşti pori au generat mici fisuri sau adâncituri nefireşti, care sunt mai mari decât porozitatea pietrei. Nu se pune problema unor infiltraţii, dar toate discuţiile purtate de specialişti în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice au dus spre această concluzie, că opera trebuie restaurată”, precizează Andriţoiu.

Licitaţia, făcută de Ministerul Culturii

Ministerul Culturii este cel care va desemna firma care se va ocupa de lucrări, banii alocaţi acum nepierzându-se dacă nu sunt cheltuiţi până la sfârşitul anului. „Proiectul de restaurare este parte din Planul Naţional de Restaurare, care permite folosirea fondurilor şi anul viitor, deci nu se pune problema ca la sfârşitul anului să nu mai existe surse de finanţare. Lucrările se vor executa, cel mai probabil, în primăvară, atunci când condiţiile meteo vor fi mult mai bune decât cele din iarnă”, mai spune Andriţoiu.

Poarta Sărutului face parte, alături de Coloana Infinitului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, pe care Constantin Brâncuşi l-a realizat în 1937 la Târgu Jiu în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial. Operele respective sunt singurele din lume pe care Brâncuşi le-a realizat şi sunt expuse în aer liber, restul lucrărilor maestrului aflându-se în muzee sau colecţii private. Poarta Sărutului a devenit un simbol al îndrăgostiţilor din oraş şi nu numai, Primăria Târgu Jiu oficiind aici anual zeci de căsătorii, mai ales în noaptea de Revelion. Autorităţile locale organizează şi în acest an o astfel de ceremonie, mai multe cupluri, inclusiv din Timişoara şi Craiova, depunându-şi actele pentru a spune „DA” la cumpăna dintre ani în faţa ofiţerului stării civile ce va fi prezent la Poarta Sărutului în noaptea de 31 decembrie2012 spre 1 ianuarie 2012.