Situaţie fără precedent la zeci de primării din Gorj, care au pe raza lor activitate minieră sau energetică. Primarii spun că sunt nevoiţi să facă rectificare negativă de buget, după tăierile de salarii din minerit şi concediile fără plată. Cota din impozitul pe salarii care ajunge la bugetele locale este mult mai mică. Primăria Turceni susţine că minusul pe primele cinci luni ale anului este de 36 de miliarde de lei vechi. În Gorj sunt 29 de primării care încasează bani de la Complexul Energetic Oltenia.

Bugetele primăriilor pe raza care cărora se desfăşoară activităţi de minerit sunt afectate grav din cauza situaţiei dificile cu care se confruntă Complexul Energetic Oltenia. Edilii locali spun că tăierile salariale le-au anulat toate planurile privind investiţii noi. Asta pentru că impozitele pe salarii vin din ce în ce mai diminuate.

La Motru, din cei 9.000 de localnici încadraţi în muncă, mai mult de jumătate sunt angajaţi în cadrul CEO. „Ne aşteptăm ca impozitele pe salarii să fie din ce în ce mai diminuate. Din cei 9.000 de salariaţi câţi există în Motru, peste 5.000 de persoane lucrează în cadrul Complexului Energetic Oltenia. Ştim că activitatea Complexului merge foarte prost în momentul de faţă, dar nu avem ce face, trebuie să suportăm situaţia. Dacă CEO n-ar exista, n-am exista nici noi”, a declarat Dorin Hanu, primarul oraşului Motru.

Şi la Câlnic s-au primit mai puţini bani de la CEO. „Am primit sume diminuate din partea CEO, inclusiv din impozitele pe salarii. Oamenii nu au mai lucrat, salariile au fost reduse şi ca atare cota ce ne revenea nouă a scăzut foarte mult. Acum aşteptăm să se încheie trimestrul pentru a vedea dacă vom primi taxele pe terenuri şi clădiri”, a declarat Dumitru Vulpe, primarul comunei Câlnic.

Nevoiţi să facă rectificări negative la investiţii

Primarii din zonele miniere spun că vor fi nevoiţi să facă rectificări negative pe partea de investiţii. Cea mai grea situaţie din judeţ se înregistrează la Turceni, unde sumele primite de la CE Oltenia sunt cu zeci de miliarde de lei vechi mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Bugetul primăriei e afectat foarte, foarte grav. Acum, la cinci luni de la începerea anului, încasările sunt cu 36 de miliarde de lei vechi mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauză că nu merge treaba la Termocentrală. Banii nu mai vin la buget conform planificărilor făcute de Finanţe şi automat intrăm în deficit. Dacă Termocentrala ar merge, ar merge şi Turceniul, ar merge şi judeţul Gorj”, a declarat Dumitru Gâlceavă, primarul de la Turceni.

Din cauza problemelor din minerit şi energie, autorităţile locale de la Turceni îşi anulează o mare parte din investiţiile planificate pentru anul acesta. „Toate investiţiile pe care intenţionam să le facem anul acesta sunt puse sub semnul întrebării. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, de când sunt eu în primărie, va trebui să facem o rectificare în minus pe partea de investiţii. Erau planificate lucrări de regularizare pentru a evita inundaţiile, lucrări de investiţii foarte importante pentru oraş. Acum sunt foarte rezervat în ceea ce priveşte angajarea de noi investiţii. Sper să nu ajungem în situaţia de a trece la restricţii şi pe partea de cheltuieli curente”, a mai precizat Dumitru Gâlceavă.

Solicită sprijinul parlamentarilor

Ajunşi la limita răbdării, primarii solicită zilnic parlamentarilor de Gorj să facă demersuri pentru a grăbi modificarea Legii minelor. Edilii locali spun că primirea la bugetul local a unei cote din redevenţă ar reprezenta o gură de oxigen pentru primării. „Ne chinuim din ce în ce mai mult cu recuperarea impozitelor pe salarii. S-au făcut tăieri salariale în minerit şi automat vom pierde foarte mulţi bani la buget. Nu e normal să beneficiem doar de 22% din impozit, iar restul să meargă la bugetul de stat. Parlamentarii ar trebui să se implice, iar redevenţa să vină cel puţin 75%, la noi, iar restul la stat. Am discutat cu domnul deputat Weber să grăbească lucrurile în Parlament. Dacă înainte primeam o cotă de 22%  din impozitul pe salarii, acum vom primi cam 18%. La bugetul local se simte inclusiv faptul că cei de la CEO nu-şi mai plătesc taxele. La noi au restanţe de vreo două-trei luni. De la CEO primeam lunar câte 150 de milioane de lei vechi”, a precizat Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia.

PROMISIUNI

Deputatul Mihai Weber spune că toţi parlamentarii de Gorj au făcut front comun pentru a urgenta aprobarea Legii minelor. „În Parlament au discutat şi am avut o iniţiativă pe legea exproprierilor, foarte importantă pentru noi. În ceea ce priveşte Legea minelor, aceasta se află spre avizare la una din comisii. În momentul de faţă, toţi parlamentarii de Gorj grăbesc demersurile pentru ca Legea minelor să fie pusă în practică. Suntem conştienţi că reprezintă o sursă de venit pentru primăriile care au tangenţă cu CE Oltenia”.