Aproximativ 30 de primării din Gorj vor pierde subvenţiile pentru păşuni începând de anul viitor. În aceeaşi situaţie se vor afla şi parohiile care nu deţin ferme zootehnice. Primarii spun că vor încerca să recupereze banii prin concesiunea izlazurilor. În topul consiliilor locale cu cele mai mari suprafeţe de teren trecute la APIA se află: Runcu şi Târgu Jiu, cu peste 400 de hectare, urmate de Glogova, Brăneşti şi Ţânţăreni cu peste 200 de hectare. Prin diferite scheme de plăţi, primăriile din zonele defavorizate au primit subvenţii de aproximativ 450 de euro/hectar.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Gorj plăteşte pentru anul 2014 subvenţii la aproximativ 30 de primării care deţin păşuni şi fâneţe. După ce în ultimii patru ani, la nivelul judeţului, consiliile locale au primit subvenţii pentru  o suprafaţă de peste 4.000 de hectare, Comisia Europeană intenţionează să limiteze acordarea fondurilor. Începând cu anul 2015, subvenţiile pentru păşuni se vor acorda numai proprietarilor care au în întreţinere şi animale. „Nu se mai dă posibilitatea consiliilor locale să primească subvenţii. Nu vor mai fi consideraţi fermieri activi utilizatorii de păşuni şi fâneţe. În această situaţie toate contractele de închiriere sau de concesiune, în funcţie de regimul juridic al suprafeţelor vor trebui întocmite cu respectarea unui drept de preferinţă de către asociaţiile crescătorilor de animale”, declarat Constantin Negrea, directorul APIA Gorj.

Pentru simplificarea modalităţii de executare, se va face un singur contract, direct cu asociaţia, dar cu acordul tuturor membrilor, nu cu fiecare utilizator în parte, cum se făcea până acum. „Începând cu anul 2015, nu se pierde acest drept de administrare, dar nu vor mai putea solicita subvenţii prin APIA decât utilizatorii legali ai acestor suprafeţe. Ei nu vor putea fi decât crescătorii de animale, care au animale şi sunt înregistrate în Registrul Naţional al exploataţiilor şi execută activităţi specifice pe aceste suprafeţe. Primăriile ar trebui să deţină animale şi să desfăşoare activităţi comerciale, însă la nivelul judeţului nu se poate pune această problemă”, a mai precizat Constantin Negrea.

Primarii compensează subvenţiile prin concesiuni   

Unele primării din judeţ au solicitat subvenţii de peste 400 de peste euro/hectar. În această situaţie se află primăriile din zonele montane defavorizate, precum Polovragi, Padeş şi Runcu. La plata unică pe suprafaţă de 154 de euro/hectar se adaugă echivalentul a 107 euro pe hectarul de păşune aplicat degresiv, adică cu cât creşte suprafaţa cu atât scade suma. Mai mult decât atât, se mai adăugă o altă schemă-plăţi compensatorii de agromediu. Este aplicabilă pentru pachetul 1 şi 2 cumulat fără degresivitate, 182 euro. Dacă se cumulează toate sumele se obţine o subvenţie totală de peste 440 de euro pe ha. Primarii spun că vor încerca să compenseze pierderea subvenţiilor prin taxele de concesiune.

„Vom încerca să dăm spre folosinţă aceste pajişti crescătorilor de animale de raza localităţii pentru a fi stimulaţi pentru creşterea animalelor. Din punct de vedere financiar vom fi afectaţi, dar nu în măsură foarte mare pentru că vom încasa banii de la persoanele fizice sau de la asociaţiile crescătorilor de animale”, a declarat Adi Câmpeanu, primarul de la Runcu.

La Târgu Cărbuneşti deja există solicitări pentru concesiunea izlazurilor. „Ne afectează faptul că vom pierde subvenţiile de la APIA, dar trebuie să ne conformăm. Noi avem peste 100 de hectare de teren trecut la APIA pentru care primeam aproximativ 30.000 de lei pe an. Cu aceşti bani făceam defrişări şi fertilizam terenurile. Chiar dacă vom pierde subvenţia de la APIA, vom recupera banii prin concesionarea izlazurilor. Avem deja o cerere pentru concesionarea a peste 25 hectare de teren pentru realizarea unei plantaţii de nuci”, a declarat Mihai Mazilu, primarul de la Târgu Cărbuneşti.

Se reduce numărul bisericilor cu subvenţii APIA

Proiectul de act normativ potrivit căruia vor beneficia de subvenţii APIA doar proprietarii de pajişti care au şi animale în întreţinere va afecta şi bisericile. Pentru anul 2013, un număr de 68 de unităţi de cult- 58 de parohii şi 10 mănăstiri au primit subvenţii prin intermediul APIA Gorj, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 500.000 de lei. Potrivit conducerii APIA Gorj, bisericile, mănăstirile şi consiliile locale ce utilizează terenuri primesc subvenţii din anul 2007, figurând ca fermieri activi. „Chiar dacă legislaţia se va modifica de anul viitor, o parte dintre mănăstiri vor beneficia în continuare de subvenţii pentru că şi-au făcut ferme zootehnice. De exemplu, mănăstirile Polovragi, Lainici, Tismana şi Dealul Mare, pe lângă terenuri au şi animale în întreţinere”, a declarat Constantin Negrea.