Dascălii gorjeni au intrat începând de astăzi în grevă japoneză, în timp ce liderii lor pichetează, la Bucureşti, sediul Guvernului şi al USL. În decurs de trei zile profesorii vor intra la ore purtând o banderolă albă pe braţ. Această acţiune de protest va fi urmată, în data de 6 noiembrie, de un miting de amploare la care vor participa şi 50 de cadre didactice din Gorj. Printre revendicările profesorilor se numără: decontarea cheltuielilor cu naveta, reintroducerea ajutorului de 100 de euro/an pentru cărţi, reintroducerea normei de predare de 16 ore/săptămână pentru dascălii care au peste 25 de ani vechime la catedră, majorarea salariilor, depolitizarea învăţământului, precum şi regândirea programelor şcolare.

Liderii profesorilor vor ieşi în stradă, în perioada 28-30 octombrie, pentru a picheta sediul Guvernului şi al USL, în timp ce membrii sindicatelor din teritoriu vor intra la ore purtând banderole albe sau ecusoane în semn de protest faţă de atitudinea guvernanţilor care nu prezintă interes pentru problemele lor. „Potrivit calendarului stabilit de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, în 28, 29 şi 30 octombrie vor avea loc, concomitent, pichetări la sediul Guvernului şi la sediul Uniunii Social Liberale, iar în aceeaşi perioadă, în toate unităţile de învăţământ din ţară unde federaţia sindicală are membri, dascălii vor fi în grevă japoneză şi vor intra la ore purtând ecusoane sau câte o banderolă albă pe braţ”, a declarat Vasile Mija, liderul USLI Gorj.

De asemenea, în data de 6 noiembrie, profesorii vor organiza, la Bucureşti, un miting de amploare, urmat de un marş de protest. „Pe data de 6 noiembrie, USLI Gorj va participa la mitingul organizat la Bucureşti, în Piaţa Victorie, cu circa 50 de manifestanţi. În acest fel ne vom exprima nemulţumirea faţă de politica şi atitudinea actualilor guvernanţi care au arătat un dezinteres total faţă problemele actuale din învăţământ”, a mai precizat Vasile Mija.

Revendicările FSLI vizează alocarea, începând cu anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public, modificarea Legii educaţiei naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic şi adoptarea unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 la sută, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie 2:1.

DEPOLITIZARE

Sindicaliştii din educaţie mai cer depolitizarea învăţământului, astfel încât în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ rolul determinant să revină colectivului unităţii, şi nu factorilor politici, precum şi regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, pentru ca accentul să se pună pe latura formativă, şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.