Severus Militaru a dedicat ultimii cinci ani din viaţă muncii sindicale, luptând pentru respectarea drepturilor minerilor de la Cariera Roşiuţa, dar şi pentru o salarizare decentă a acestora. Cariera Roşiuţa a fost primul şi singurul loc unde a lucrat, începând cu funcţia de lăcătuş mecanic, deşi terminase facultatea. Până să ajungă în poziţia în care se află acum a muncit foarte mult, fără să beneficieze de mult ajutor, mai ales că a crescut departe de tatăl natural.

La vârsta de 38 de ani, Severus Militaru poate spune cu sinceritate că a trecut prin toate etapele până să ajungă aici, în poziţia de candidat la Camera Deputaţilor. Dacă acum este preşedinte de sindicat şi este cel care supraveghează respectarea prevederilor din contractele de muncă a mii de persoane, în urmă cu mai bine de zece ani era lăcătuş mecanic la aceeaşi unitate.

Primii paşi în viaţă

i-a făcut în judeţul Prahova, acolo unde s-a născut, dar Severus Militaru se simte gorjean, mai ales că locuieşte în Motru de la vârsta de 4 ani, astfel că primul loc de care îşi aminteşte este Motru. Severus Militaru a copilărit în Motru, crescut de mama lui şi cel de-al doilea soţ al acesteia. Aceştia au ajuns în Motru atunci când localitatea oferea multe locuri de muncă, odată cu deschiderea minelor de cărbune. Severus Militaru a declarat că au fost grei primii ani de viaţă alături de tatăl „de-al doilea“, fiind abandonat de tatăl său natural la vârsta de şase luni. În prezent, mama, Elena Brânză, este pensionară, iar tatăl, Ioan Rotariu, cel care l-a îngrijit, a decedat. Severus îi mulţumeşte mamei pentru că a avut grijă de el şi mărturiseşte că a moştenit onestitatea acesteia.

Primii ani de şcoală

i-a făcut la Şcoala Generală nr 2 din Motru şi i-au rămas în minte doi profesori: Valeriu Drulă, dascălul de la care a învăţat matematică şi care i-a fost şi diriginte, iar fizică a învăţat de la profesorul Alexandru Ciocan. De menţionat că, imediat după terminarea liceului, Severus Militaru a plecat în armată, deşi se înscrisese deja la Tehnologia Construcţiilor de Maşini, din cadrul Universităţii „Transilvania“ din Braşov. Întâmplarea a făcut că în acea perioadă a izbucnit revoluţia din 1989. Pentru că a făcut parte din Plutonul de Intervenţie de bază al Garnizoanei, trebuia să rămână în unitate, însă Militaru spune că ar fi plecat oricând ar fi fost solicitat. A dormit timp de 17 zile îmbrăcat şi cu puşca sub pernă, fiind gata în orice moment în cazul în care ar fi fost declanşată alarma. După cele şase luni de armată, Militaru a făcut şcoala de şoferi. În toţi aceşti ani, păstra pensia alimentară pe care o primea de la tatăl său, cu scopul de a-şi cumpăra o maşină. Permisul l-a obţinut, dar din banii strânşi nu a reuşit să cumpere decât un televizor.

Severus Militaru este foarte mândru

de familia sa. Este căsătorit cu Adela, cu care are doi copiii, o fată şi un băiat, acesta din urmă fiind olimpic la Educaţie Tehnologică, moştenind pasiunea tatălui său pentru materiile tehnice.

Severus Militaru a muncit încă de mic pentru ceea ce-şi dorea. A lucrat în Serbia pentru a face rost de bani. Începerea cursurilor universităţii erau aproape, iar mama sa nu avea bani să-l ţină. Militaru a săpat fântâni şi a tăiat lemne în Serbia timp de mai multe săptămâni pentru a merge la facultate. Pe vremea aceea, admiterile la facultate erau mai serioase. Cu toate acestea, Militaru a intrat al patrulea la secţia TCM, deşi au fost opt pe loc, iar cu banii câştigaţi în Serbia a supravieţuit un an. În toţi anii de facultate a obţinut bursă de merit.

A prins „gustul“ politicii

democrat-liberalilor din anul 2000, când s-a şi înscris în PD-L. La alegerile locale a candidat pentru un post de consilier local reuşind să câştige. Pe data de 30 noiembrie, când vor fi alegerile parlamentare, Severus Militaru speră să fie printre cei preferaţi de localnicii din comunele şi oraşele ce sunt cuprinse în colegiul 4, trimiţându-l în Parlament pentru a le duce mai departe propunerile. A dorit să candideze pentru că vrea să soluţioneze probleme pe care din funcţia de preşedinte de sindicat nu a putut, dar promovând o lege ar putea face acest lucru.

Primul loc de muncă

al lui Severus Militaru a fost la Cariera Roşiuţa, ca lăcătuş mecanic. Acest lucru se întâmpla în anul 1995, imediat după ce a terminat facultatea. De menţionat faptul că a lucrat timp de câteva săptămâni, în Serbia, imediat după terminarea liceului. Deşi era absolvent de studii superioare, Militaru a lucrat ca lăcătuş-mecanic mai mult timp. Apoi a ocupat timp de doi ani, până în 1997 postul de inginer debutant la cariera Roşiuţa. Alţi doi ani, până în 1999 a coordonat formaţia de revizii mecanice săptămânale. A ocupat apoi funcţia de inginer tehnolog, iar din 2001 până în 2003 a fost şef adjunct Complex Excavare Transport Haldare. Din 2003 se ocupă exclusiv de munca sindicală, fiind preşedintele de sindicat al Carierei Roşiuţa. Severus Militaru spune că munca de sindicalist i-a oferit satisfacţii pe care altă meserie nu i le putea oferi, deoarece a reuşit să facă mult bine celor din jur.     

Din postura de lider sindical

a ajutat la realizarea unor lucruri care să le fie de ajutor cetăţenilor. Deşi pe nedrept este acuzat că se foloseşte de banii minerilor, Militaru poate dovedi ce a realizat sprijinit de ortacii lui. Pacienţii Spitalului Municipal Motru se pot bucura de două saloane complet utilate, care oferă condiţii occidentale, încât aproape uiţi de problemele de sănătate. Militaru a precizat că aceste saloane au fost modernizate cu banii minerilor pentru mineri, fiind luate în considerare posibilele cazuri de accidente de muncă. De asemenea, 500 de persoane din zona Motru au loc de muncă datorită înfiinţării unei societăţi, CARSERV SA, acţionari fiind sindicatele.

Severus Militaru este iniţiatorul acestui proiect care are succes, firma fiind aflându-se ani la rând în topul societăţilor profitabile. Din cauza faptului că în copilărie a avut o situaţie financiară precară, a sprijinit zeci de oameni care au i-au cerut ajutorul. Ca preşedinte de sindicat, în ultimii cinci ani le-a negociat minerilor şi angajaţilor carierei salarii decente, în această perioadă reuşind să le dubleze lefurile acestora.

Ca deputat de Gorj

Severus Militaru va avea în vizor toţi gorjenii, dorindu-şi să fie mesagerul doleanţelor lor în Parlament. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale minerilor este prioritară, sperând ca în Parlament să reuşească să facă ce nu a putut din funcţia de sindicalist. De asemenea, Militaru doreşte ca pensionarea angajaţilor unităţilor miniere de suprafaţă să se facă la 55 de ani. Severus Militaru susţine înfiinţarea unei termocentrale la Motru, acesta însemnând noi locuri de muncă, nivel de trai ridicat. Militaru şi-a propus să atragă fonduri pentru a îmbunătăţi educaţia, sistemul sanitar şi infrastructura oraşelor şi comunelor din Colegiul 4.

Înlesnirea procedurilor de expropriere pentru utilitate publică este un alt obiectiv. În momentul de faţă, fazele interminabile pentru exproprieri blochează activitatea minieră. Severus Militaru susţine şi mărirea pensiilor bătrânilor. Colectarea selectivă a deşeurilor este o altă problemă a locuitorilor, iar Militaru promite să ajute administraţiile locale să obţină fonduri pentru construirea de gropi ecologice.