Marele proiect demonstrativ de la Sucursala Turceni, Getica CCS România, de captare şi stocare a carbonului a fost abandonat, declară directorul Diviziei Energie, Aurel Medinţu. Acesta spune că de când ocupă funcţia de director nu a auzit discuţii despre noi etape în acest proces. Pe 10 septembrie 2012 CE Oltenia anunţa că România a rămas în proiect, obţinând avizul Băncii Europene de Investiţii. Dar de atunci, nimic. Pe de altă parte, Parlamentul României a adoptat o lege privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, iar acest proiect are şi un site.

Investiţia se ridica la un miliard de euro şi trebuia implementată la Turceni, la grupul 6, acelaşi grup pentru care compania discută în aceste zile termenii unui împrumut de 200 de milioane de euro pentru modernizare de la BERD. Noua tehnologie asigură folosirea cărbunelui pentru producerea energiei electrice cu emisii reduse de dioxid de carbon, chiar cu 85%.

CEO plăteşte milioane pentru emisiile de carbon

Pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon există în acest moment schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. CE Oltenia plăteşte anual zeci de milioane de euro pentru certificatele carbon. Proiectul demonstrativ are sprijinul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European, care zilele trecute a avizat un proiect preferitor la dezvoltarea şi utilizarea tehnologiei de captare şi stocare a carbonului în Europa.

Proiectul presupune captarea a circa 1,5 milioane de tone de CO2 pe an si stocarea la mai mult de 800 de metri sub pământ, pe o rază de maxim 50 de kilometri  de Turceni. Operatorul de stocare va fi Romgaz, iar operatorul de transport va fi Transgaz. Ideea era să fie construite conducte care să transporte emisiile de carbon până la Ţicleni, unde urmau să fie construite depozite subterane. „CO2 eliminat în atmosferă de către marii poluatori este captat, comprimat şi apoi transportat printr-o reţea de conducte. CO2 este transportat către o zonă de stocare şi injectat în pământ la mari adâncimi“, se arată pe site-ul www.getica-ccs.ro.

Termen de finalizare, 2015

Termenul de punere în funcţiune era decembrie 2015. Ca orice tehnologie nouă, şi Getica CCS are riscuri, motiv pentru care PE îndeamnă la o informare mai bună a populaţiei cu privire la aceste proiecte.

România intrase în cursă cu termocentrala Turceni, cu sprijinul financiar al guvernului norvegian. În septembrie, în cursă mai rămăseseră zece proiecte, dar directorul Aurel Medinţu nu crede că acest proiect va fi implementat curând. Acesta explică faptul că există un decalaj de resurse, menţionând că este posibil ca acest gen de tehnologie să fie implementată la noi după ce la alţii funcţionează deja foarte bine. El dă exemplul instalaţiei de desulfurare pe care noi o implementăm pe blocurile energetice abia acum. În plus, Medinţu spune că în proiectul de modernizare a grupului 6 nu se vorbeşte despre Getica CCS. „Singurul parametru în plus despre care se discută este NOx. Atât. Eu nu ştiu să fie făcut vreun studiu de fezabilitate sau ceva pe această temă“, a declarat Medinţu.

Pe de altă parte, pe site-ul destinat acestui proiect este anunţat faptul că studiul de fezabilitate a fost finalizat de Global CCS Institute Australia, care a oferit României un grant de 2,55 milioane de dolari australieni pentru proiectul demonstrativ.

LEGE

În aprilie 2013 parlamentul a adoptat Legea Nr.114/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon.

COMPETIŢIE

În competiţia pentru obţinerea finanţării de un miliard de euro sunt termocentrale din şase ţări: România, Marea Britanie (5 proiecte), Olanda, Polonia, Franţa şi Italia. Dacă va câştiga România, proiectul va fi aplicat la termocentrala din Turceni.

7 – milioane de tone de CO2 pe an emit în atmosferă în anii cu producţie mare termocentralele din Gorj.