În urmă cu câţiva ani, un grup de preoţi de la Mitropolia Olteniei s-a gândit ce s-a gândit şi pentru că nu mai avea ce face pentru mirenii pe care-i păstoreşte şi-a găsit de lucru şi vrea să-şi facă sindicat. Pentru că dorinţa lor a ajuns la CEDO, care s-a pronunţat pe această chestiune ştirea a redevenit de actualitate şi a apărut de săptămâna trecută trecând aproape neobservată din cauza Guvernului Boc care ne ţine pe toţi cu sufletul la gură. Dorinţa popilor de a se constitui în sindicat constituie primul semnal care ne arată că nici măcar biserica nu mai este ce-a fost. Dacă nu este doar o nebunie de moment a câtorva popi cu minţile înfierbântate atunci Preafericitul Daniel are o mare problemă care poate gravita în jurul unei nemulţumiri vădite de modul cum este condusă biserica ortodoxă românească, cu modul în care sunt respectate drepturile preoţilor şi mirenilor angajaţi ai acestei structuri şi cu multe alte lucruri ce presupune înfiinţarea unui sindicat. După ce dorinţa preoţilor a fost respinsă pe rând şi de BOR şi de instanţele de judecată româneşti, preoţii au ajuns cu dorinţa lor la CEDO care a zis DA, se poate chiar dacă asta ar presupune o adevărată revoluţie în sânul bisericii. Odată înfiinţat sindicatul parcă şi văd că se va afilia la o federaţie puternică, de ce nu la federaţia lui Marin Condescu - Îl vom vedea pe acesta la masa negocierilor cu Preafericitul Daniel cerând de la salarii la tot felul de sporuri şi ameninţând cu scoaterea în stradă a purtătorilor de sutană care vor striga şi ei la poarta Preafericitului tot felul de măscării că aşa e la miting. Parcă şi văd jandarmii echipaţi de răzbel mânuind bastoanele pe spinarea popilor echipaţi în costumul lor tradiţional, iar pe aceştia întorcând şi obrazul celălalt dacă din întâmplare n-a fost atins de bastonul puterii peste care Preafericitul Daniel va face semnul crucii înainte de a lovi. Specificul vocaţional al preoţiei, chemarea la misiunea sfântă prin actul de hirotonie şi multe alte lucruri care dau o atât de mare specificitate acestei meserii sub patrafirul căreia se adună milioanele de mireni necăjiţi a fost făcut praf de iniţiatorii sindicatului denumit „Păstorul cel bun”. Lucrurile mărunte şi omeneşti pe care ne certăm noi păcătoşii  de mii de ani au rămas întotdeauna la porţile bisericii. Cine-i netrebnicul care vrea să le bage în altar-