Să nu credeți că e greu să nu fii pișcotar, slugoi, retardat, mincinos, penibil, fan Mircea Badea. Chestiile mișto, de calitate, sincere și, mai ales, adevărate, chiar au succes. Deci nu, televiziunile astea jegoase nu pot invoca scuza cu publicul care vrea mizerii. Există și acela, dar publicul care vrea mizerii e irelevant și inutil. Nu cumpără, nu discerne, nu știe, nu înțelege, stă doar să-i curgă saliva din colțul gurii în timp ce dă click pe titluri cu ”INTRĂ AICI”. Băune de prost. Să se spele cu audiența asta pe cap, ziariștii și cretinii care-și fac publicitate pe posturile alea moarte.

Eu am convingerea că peste 30 de ani o să fie bine. Nu știu cât va fi meritul nostru și cât al Europei, care ne trage după ea cu rapoarte MCV, obiective economice și îndemnuri de a nu mai face caca în curte în curte și a încerca să ne plătim biletele în autobuz. Atunci o să ni se pară că e rău, cum ni se pare și acum, nu zic, dar cu siguranță va fi mai bine decât în prezent. Sunt sigur că, în 2043, o să ne uităm la perioada pe care tocmai o trăim așa cum ne uităm acum la Duminica Orbului și, în general, la rușinea aia populară din primii ani de democrație.

În 2043, să ies la o bere cu fiu-miu și-o să-i zic așa, ca un bătrân sfătos și enervant ce mă voi afla: „Ehei, fiule, în 2013 oamenii erau proști, dar proștii erau chiar atât de mulți pe cât păreau să fie. Pentru că proștii, Conectăre, erau vocali și fără simț al ridicolului, comentau public cu mare învârtoșare și fără nici o noimă gramaticală pe invenția aia de pe vremea mea de care râzi tu acum că-i învechită, internet. Iar oamenilor decenți le era scârbă, le era rușine, chiar le era frică să intre în discuții, ca să nu-i mănânce porcii. Norocul tău, Alexvelea-Mario sau cum îți zice ție, e că a venit criza și n-au mai plecat chiar toți oamenii normali din țara aia, că n-au mai avut cu ce și nici unde.”

Iar fiu-miu mă va întreba zâmbind neîncrezător: ”Tată, dar chiar e adevărat că în vremea aia presa certa justiția și o numea nedreaptă, ba chiar cerea eliberarea anumitor persoane și arestarea altora, totul la comanda unor mafioți care îi vor plăti, într-un fel sau altul?”

O să trag niște marijuana în piept prin tubul special montat la spital și-o să încep: ”Acum 30 de ani, fiule, să fi fost prin 2013 sau 2018, nu mai știu exact, caracatița mafiotă strangulase presa cu un tentacul.” ”Și cu al doilea tentacul ce făcea caracatița presei, tată?”. ”Cu al doilea îi îndesa pișcoturi și măsline pe gât.” ”Și cu al treilea?”. ”Pe-al treilea i-l ținea în dreptul ochilor.” ”Și pe-al patrulea?”. ”Pe ăla în dreptul urechilor.” ”Dar cu al cincilea făcea ceva?”. ”Da, pe ăla îl strecura printre scaune și birouri și le punea în față discursuri gata scrise.” ”Și-al șaselea?”. ”Cu al șaselea făcea vânt, ca să se mai ducă din mirosul de căcat.” ”Pe al șaptelea îl folosea?”. ”Da, cu al șaptelea mângâia presa pe cap.” ”Bine, mă, tată. Dacă-mi spui că și cu al optulea…”. ”Da, dragul tatii. CU AL OPTULEA O ***** în ***!”

Din păcate, cioflingarii ăștia din presa actuală nici nu iau în calcul că, la un moment dat, în viitor, vor fi nevoiți să-și mintă copiii și să le spună că ei au fost niște oameni decenți, de fapt. Din fericire, noi vom fi acolo să ne reamintim.