Nici nu a preluat bine primăria Novaci că Dumitru Leuştean se confruntă deja cu primele probleme legate de retrocedări. Un proces extrem de important pentru novăceni, dar şi pentru administraţia judeţeană este în prezent pe rolul Judecătoriei Novaci. Este vorba despre o retrocedare obţinută în instanţă de către Obştea Banca Gilortul. Speţa nu ar fi atât de interesantă nici pentru Consiliul Judeţean Gorj şi nici pentru Instituţia Prefectului dacă nu ar fi vorba de o suprafaţă de 70,2 hectare de gol alpin şi pădure. Şi mai important este că sunt speculaţii că ţinta ar fi Transalpina.

Povestea acestei retrocedări este mult mai veche, însă a luat amploare în momentul în care Obștea Banca Gilortul Novaci a obținut în instanță o hotărâre definitivă privind retrocedarea unui suprafețe de 70,2 hectare de gol alpin și pădure. Cum hotărârea este de aproape trei ani, reprezentanții Obștii presează primăria să fie puși în posesie. ”Este o hotărâre veche de doi, trei ani și reprezentanții Obștii Banca Gilortul fac presiuni să fie puși în posesie. În ceea ce ne privește, am intervenit deja în instanță pentru a împiedica acest lucru”, a declarat Sorin Arjoca, subprefectul județului Gorj.

Miză

Încă din luna mai a acestui an, reprezentanții Instituției Prefectului Gorj au acționat în instanță Obștea Banca Gilortul la Judecătoria Novaci, următorul termen fiind programat în luna septembrie. Atât Prefectura cât și primăria Novaci mizează pe un singur aspect. ”Trebuie să se demonstreze în instanță că reprezentanții obștii sunt succesorii de drept ai așa numitei Cooperativa Banca Populară Gilortul. Pe asta mizăm în câștigarea procesului”, a declarat Dumitru Leuștean, primarul din Novaci.

Pierdem şi Transalpina-

Retrocedarea unei astfel de suprafețe ar însemna o pierdere enormă pentru primăria Novaci, pentru primăria Baia de Fier cât și pentru întreg județul. ”O parte din terenurile revendicate se află și pe teritoriul comunei Baia de Fier. Este, ce-i drept, vorba de o suprafață mult mai mică decât a orașului Novaci. La noi este mai grav că pe aceste terenuri funcționează în prezent unitatea militară”, a precizat Dumitru Leuștean. Mai mult decât atât, se suspectează că suprafeţele respective se suprapun cu mare parte din Transalpina, conform planului cadastral.

Istorie

Potrivit presei centrale, în spatele acestei afaceri cu păduri și goluri alpine se află nimeni altul decât fostul candidat la președinție, Mircea Geoană. Se pare că acesta, cu sprijinul unor oameni politici de la Gorj, s-a folosit de statutul obștii  înfiinţate în anul 1903, cât şi de sute de liste de „revendicatori”, morţi cu mulţi ani înainte de „cererile funciare”. Astfel, Geoană, împreună cu Ilie Morega, fost preşedinte PNL Gorj, a devenit membru al Consiliului de Administraţie al Obştii Banca Gilortul Novaci, o asociaţie constituită ilegal, din „cenuşa” unei obşti interbelice.

Istoricul „poveştii”, relatat de presa centrală, este următorul: în urmă cu 106 ani, în localitatea gorjeană Novaci a existat Cooperativa Banca Populară Gilortul, care avea „26 de membri şi 72 de lei capital”. Ulterior a mai apărut încă o cooperativă - Sfântul Ioan Botezătorul - care, cu un an înainte de colectivizare, a fuzionat cu prima, rezultând „Obştea Banca Gilortul Novaci”, exact denumirea folosită acum. Potrivit presei, în anul 2005, Mircea Geoană, ajutat de Dan Ilie Morega, solicitau Ministerului Justiţiei „dovada disponibilităţii denumirii Obştea Banca Gilortul Novaci” pentru o asociaţie pe care doreau s-o înfiinţeze la nivelul judeţului Gorj. Reprezentanţii ministerului au acordat imediat denumirea cerută de Geoană, deşi adevărata Obşte (cea rezultată din fuziunea celor două înfiinţate în anii 1903-1907) nu a fost desfiinţată, nici după colectivizare şi nici până în ziua de azi, ea funcţionând legal sub denumirea de SCC ConsumCoop Novaci, şi fiind formată, în totalitate, din urmaşii reali ai membrilor fondatori ai Cooperativei B.P. Gilortul.