Primul mare învins al referendumului de duminică este, paradoxal, chiar câştigătorul. Traian Băsescu se va reîntoarce la Cotroceni, dar cu o cocoaşă greu de dus – peste şapte milioane de voturi pentru demiterea sa. Spun că Traian Băsescu este un învins pentru că, din primele declaraţii, rezultă că nu a înţeles nimic nici din votul românilor, nici din absenteism.

Cu şapte milioane de voturi împotrivă, Băsescu le spune celor de la USL că ei au fost taxaţi de zece milioane de români care nu au venit la vot. Cu şapte milioane de voturi împotrivă, Băsescu le atrage atenţia celor de la USL că au pierdut zece procente faţă de locale, deşi orice copil poate calcula două milioane de voturi în plus pentru acţiunea susţinută de USL. Cu şapte milioane de voturi împotrivă, Băsescu le spune românilor că primul lui obiectiv este reconcilierea, dar după ce-i trimite la puşcărie pe autorii loviturii de stat. Traian Băsescu trebuie să înţeleagă frustrarea românilor care au votat demiterea, de a pierde cu şapte milioane de voturi, frustrare care se va întoarce la parlamentare împotriva PD-L şi a liderilor care i-au fost alături: Mihai Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu, Monica Macovei. Pentru că cei şapte milioane de români aveau nevoie ca votul lor să fie înţeles, nu minimizat.

Al doilea mare învins al acestui referendum este Crin Antonescu, cel care şi-a jucat cartea demisiei din politică în cazul în care Băsescu nu va fi demis prin referendum. Ei bine, Băsescu revine la Cotroceni, iar Antonescu va rămâne în politică, încercând să îşi transforme înfrângerea în victorie. Va spune că Băsescu a avut acum mai multe voturi împotrivă decât voturi pentru atunci când a fost ales. Va spune probabil, ca şi Ion Iliescu, că mai mult de jumătate din românii care sunt în România au votat pentru demitere şi că măcar moral, dacă nu legal, referendumul este valid. Şi ar avea dreptate strict din acest punct de vedere, dar nu trebuie să uităm că măsura de a pune pragul de 9,15 milioane de voturi, impusă prin presiuni fără precedent ale partenerilor europeni, a fost justificată de o serie de abuzuri grosolane ale USL, care au aproape că au desfiinţat statul de drept din România. Pentru că suspendarea s-a bazat pe abuzuri, europenii au impus un cvorum aproape imposibil de atins.

În fine, al treilea mare învins ar trebui să fie Victor Ponta. Cel care nu scapă nicio ocazie de a ne spune că el este prim-ministrul României, şi puteţi remarca asta de câte ori deschide gura, nu va fi în nici un fel afectat de votul de duminică. Ponta este un personaj gol şi tocmai de aceea rânjetul de maimuţoi de pe faţa lui este mereu la fel. Oricât de mult rău a făcut Ponta stabilităţii economice în ultime luni, oricâte finanţări ne-ar tăia UE din cauza comportamentului său iresponsabil, oricât au crescut dobânzile la care se împrumută România pentru a plăti salarii şi pensii, oricât s-ar fi devalorizat leul în raport cu euro, oricâte investiţii publice ar sista, oricâte firme ar intra în faliment, oricâte întârzieri ar fi la plata ajutoarelor sociale, primul ministru Ponta nu are nicio apăsare. Rânjetul de maimuţoi, moştenit parcă de la Ion Iliescu, va rămâne impenetrabil pe faţa lui.

Vor urma câteva luni de coabitare forţată Băsescu – Ponta/Antonescu, în care se va alege praful. Şi ca să renaştem avem nevoie de figuri politice noi chiar la alegerile din toamnă. Figuri care să evite să se afişeze cu perdanţii de mai sus.