Vara lui 2009. Pe vremea când intelectualii chiar îl urau pe Băsescu și voiau pe altcineva. Înainte ca Antena 3 și acoliții să-și piardă orice control și simț al măsurii și să-l transforme pe președintele în funcție într-o victimă, ba chiar într-una dezirabilă pentru oamenii inteligenți. Ca și acum pentru Crin, se căuta intens un adversar pentru Băsescu. În ciuda eforturilor supraomenești ale lătrăilor de la televiziunile de știri, Geoană era prea papagal ca să i se dea vreo șansă (iar scorul strâns pe care l-a reușit a depășit, sincer fie spus, orice așteptare). În plus, Geoană era de la PSD, iar intelectualii, de dreapta prin definiție, nu puteau susține deschis un neocomunist. Și atunci cine să vină- Tot ca și acum, era nevoie de cineva tare. Mișcările se făceau din scurt, nu era vreme de awareness. Trebuie un candidat pe care lumea să-l considere perfect de la bun început.

Și numele a fost rostit repede: Mugur Isărescu. Singura speranță. Singurul tip de candidat în afara mârlanului populist consacrat de Băsescu care are trecere în fața românilor: tipul serios și priceput în ceea ce face. Tocilarul cu privire blândă. Eroul convențional din filmele americane, papagal în viața de zi cu zi, dar fenomenal când e pus față în față cu pericolul. Chiar și atunci, cota de încredere a lui Mugur Isărescu era uriașă.

Acum e și mai mare. În clasamentul încrederii, Isărescu s-a cocoțat bine mersi alături de Biserică și Armată. 4 oameni din 5 l-ar credita, dacă s-ar pune problema, să conducă aproximativ orice. Inclusiv o țară. În fața singurului candidat care și-a manifestat intenția să dea mâna cu șefii de stat pe la summit-uri europene, Crin Antonescu, Isărescu ar câștiga fluierând. E același gen de băiat deștept, dar genul de băiat deștept mai rafinat și mai discret decât Crin. Și mai modest decât Mihai Ungureanu. Candidatul perfect.

Doar că, atunci, în 2009, PNL-ul și PSD-ul au refuzat să-l propună la comun pentru președinte, mizând eronat, dintr-o vanitate explicabilă, pe proprii candidați. Acum, în eventualitatea unui accept al omului, tocmai PSD-ul și PNL-ul ar suferi de pe urma unui Mugur Isărescu candidat din partea adversarilor pentru președinție. Un oltean din Drăgășani pe care ai încredere să-l trimiți la discuții de nivel înalt chiar și încălțat în teniși.