Deşi la finala Eurovision a purtat rochie, s-a epilat atent pe piept ca să i se vadă frumos decolteul și s-a coimănit (vorba lui CTP) pe o melodie de doi lei, imediat după concurs, lui Cezar Ouatu i-au crescut nişte ouă. Ori unde a fost sfătuit de impresari să insiste multe pe cuvântul ăsta nou pentru el – geopolitică -, ori poate din cauză că i s-a urcat insuccesul la cap, dar Ouatu a ieşit după spectacol cu declaraţii agresive care vizează ”marile familii” Scandinavia și Mama Rusie al căror complot l-a deposedat pe el de un titlu binemeritat (”eram favorit din partea fanilor”, a mai pretins domnişorul), ba chiar l-a aruncat hăt, taman pe un norocos loc 13.

Geopolitic vorbind, ca să-l cităm pe marele contratenor, domnul Ouatu ar trebui să fie îngrijorat fix de faptul că România a primit, în premieră în istoria modernă, fix un singur punct de la Italia şi Spania la un loc. Ori s-a întâmplat nefericirea ca toți moșii din Italia să facă treaba mare fix în minutele cât a durat votul prin SMS, ori au vrut toţi tiriştii din Spania să fie satisfăcuţi, ori pur şi simplu românilor de peste hotare nu le-a plăcut deloc scârţâiala. Până şi prietena şi susţinătoarea Angela Gheorghiu, ea însăşi provenită din operă, doar că din opera adevărată şi non-obscură, s-a declarat dezamăgită de cântec şi de scenografia şi de dansul care au ţinut, ambele, să nu cumva să rupă coerenţa prezenţei româneşti prin vreun strop de decenţă.

E drept, n-are sens să ne facem mult sânge rău. Eurovisionul ăsta e, în esenţă, un concurs jenant. Trecut-au vremurile când cânta Abba; sâmbătă seara până şi reprezentantul ţării gazdă a behăit sinistru. Nici nu ştii ce-i mai ruşinos, să nu te califici în finala Eurovision sau s-o câştigi. De fapt, nu. Cel mai jenant este să ieşi la jumătatea clasamentului şi să pretinzi că ai fi meritat să câştigi, ca şi când dac-ai fi făcut-o ai fi săvârşit un act de mare eroism. Apropo, îi mai prevede cineva lui Cezar Ouatu un viitor de succes în studiourile Antenei 3? Pare la fel de realist şi de încrezător că face ceea ce trebuie precum băieţii ăia. În fond, acolo s-a şi lansat.