Deputatul PSD Gorj, Mihai Weber, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, este implicat în această perioadă în problema intrării în Lista Patrimoniului Mondial al omenirii a Ansamblului monumental ”Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. Zilele acestea se discută această problemă, în cadrul celei de a 44-a Sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO.

Reporter: Sunteți printre vocile autorizate, ce ne puteți spune: ne vom putea bucura curând de prezența acestui obiectiv unic și atât de drag nouă în UNESCO?

Mihai Weber: Răspunsul nu este deloc simplu și mi-ar fi plăcut să răspund tranșant: ”Da”. Din păcate nu pot să o fac. Dar, ca să înțelegem situația în ansamblul ei, cred că s-ar impune un scurt istoric al traseului acestui dosar al Ansamblului monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, în tentativa de înscriere la UNESCO.

Epopeea a început încă din 1991, când Ansamblul Brâncuşi a fost pe Lista Tentativă a României pentru UNESCO. Asta este ca o listă de așteptare și, pe măsură ce unele obiective sunt acceptate, sunt pregătie noi dosare. Nu mai este nevoie să spun eu, știm cu toții că ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă și este singura lucrare de artă monumentală de amploare, creată de Constantin Brâncuşi.

Reporter: Să înțelegem că, în 1991, nu s-a pus problema direct a includerii în UNESCO?

Mihai Weber: Nu, a fost doar un pas preliminar. Abia în 2013, Institutul Naţional al Patrimoniului, cel care are atribuții pentru întocmirea dosarelor care se depun la UNESCO, a constituit un grup de lucru pentru realizarea acestui dosar și a început expertizarea propriu-zisă.

În noiembrie 2013, dosarul a fost transmis spre UNESCO. Nu vreau să intru în amănunte de ordin tehnic, care ar putea să plictisească, dar ceea ce trebuie știut este că UNESCO are niște proceduri foarte clare, niște termene, un calendar care se respectă. Până și data limită de transmitere a unui dosar este foarte bine prevăzută, pentru fiecare an!

Apoi, odată dosarul ajuns pe masa UNESCO, niște organisme cu experți independenți, care sunt acreditate de UNESCO, realizează tot felul de evaluări, pentru a stabili dacă bunul propus la înscriere în Lista Patrimoniului Mondial are valoarea universală excepţională, care este ”piatra de temelie” a oricărui dosar.

Reporter: Ce s-a întâmplat în 2015?

Mihai Weber: Experții independenți de la ICOMOS (International Council on Monuments and Sites) au venit la Târgu Jiu și, surprinzător, nu au recomandat înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a Ansamblului Brâncuşi, au considerat că este vorba despre o proprietate alcătuită din mai multe elemente componente și că fiecare ar fi trebuit să-și dovedească valoarea excepțională. S-a sugerat atunci înscrierea doar a ”Coloanei fără sfârşit”, luată separat.

Evident, varianta a fost respinsă de autoritățile române pentru că opera lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu nu poate fi separată în elemente. Așa că s-a decis retragerea dosarului și revizuirea lui.

Cum probabil mai toți locuitorii din Târgu Jiu știu, Brâncuși a realizat acest ansamblu la solicitarea Ligii Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărăscu, soţia prim-ministrului de la acel moment, ca un omagiu pentru eroii căzuţi în timpul Primului Război Mondial.

Cum UNESCO, la acel moment, promova pe listă situri de tip ”memoriale ale istoriei recente”, specialiștii români în patrimoniu au refăcut dosarul și l-au depus ca ”memorial al Primului Război Mondial”. Asta s-a întâmplat în 2018.

Reporter: Au trecut de atunci trei ani, cum stăm acum? Ce se va întâmpla în următoarele zile?

Mihai Weber: Aceiași experți de la ICOMOS au analizat noul dosar din 2018 și l-au înaintat la UNESCO, cu propunere de includere în această categorie, de memorial al unui conflict recent. Numai că, tot în 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial, la cea de-a 42-a sesiune, a hotărât să suspende temporar includerea siturilor asociate cu conflicte istorice recente, până la a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, care trebuia să aibă loc în 2020, dar a fost suspendată, din cauza pandemiei.

Între timp, trei grupuri de experți independenți au primit drept temă să analizeze dacă includerea în Lista Patrimoniului Mondial a memorialelor de război sunt în acord cu valorile, cu principiile UNESCO. Există temeri că acestea ar putea genera alte neînțelegeri, între state, etnii etc.

Reporter: Ce au decis experții?

Mihai Weber: În zilele acestea, pe masa UNECO, la cea de a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, există trei rapoarte, care recomandă ca, de acum încolo, să nu mai fie acceptat în Lista Patrimoniului Mondial niciun dosar cu monumente asociate conflictelor recente. Nu suntem doar noi în această situație, aceeași recomandare este și pentru Belgia, și pentru Franța, dar asta nu ne încălzește cu nimic. Lucrurile nu pot rămâne chiar așa, iar opinia experților trebuie modificată de o poziție fermă a Statelor Membre.

De altfel, România a fost prezentă la două reuniuni de lucru organizate de Belgia, în încercarea de a propune amendamente la acest proiect de rezoluție, extrem de categoric.

Reporter: România poate face ceva acum, pentru a schimba lucrurile?

Mihai Weber: Este evident că, în ceea ce privește hotărârea legată de siturile asociate conflictelor recente, cum este cel de la Târgu Jiu, decizia aparține UNESCO dar, din corespondența pe care am purtat-o cu Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO, am înțeles că abia acum se fac demersuri pentru ca decizia atât de tranșantă de a nu include nimic din ceea ce ține de memoria conflictuală recentă să fie reanalizată, inclusiv în funcție de valoarea artistică a operei.

România, alături de alte opt state, propune un text de decizie prin care se militează pentru o abordare mai echilibrată a poziției atât de dure a experților, pentru înființarea unui grup de lucru interguvernamental, la care sa poată participa toate țările membre UNESCO și care să își exprime punctul de vedere.

Reporter: Sunteți președintele Comisiei parlamentare pentru UNESCO. Ce putea face comisia pentru a evita situația în care ne aflăm astăzi cu Ansamblul de la Târgu Jiu?

Mihai Weber: Aș vrea să se înțeleagă foarte clar că principalul rol al acestei comisii parlamentare este unul legislativ, de a introduce în legislația națională a unor prevederi care privesc UNESCO, asigurăm o legătură cu organismele sale aflate pe teritoriul României, monitorizăm situaţia monumentelor înscrise pe lista UNESCO și putem face demersuri variate în tot ceea ce ține de patrimoniul național sau universal.

Am să vă dau cel mai recent exemplu: acum câteva zile, tot la cea de a 44-a sesiune, dosarul Cămășii cu altiță, ia românească, a fost acceptat de UNESCO, spre a fi evaluat în 2022, iar asta este și meritul comisiei, pentru că am intervenit de mai multe ori să deblocăm dosarul, care a rămas ori fără bani, ori fără specialiști.

Tot prin implicarea comisiei, avem astăzi o Lege a Cetăților Dacice, care au stat 30 de ani fără să fie administrate, fără să fie conservate, au fost ca o invitație deschisă pentru căutătorii de comori.

Să revenim, însă, la Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu. Din ianuarie, imediat după ce am preluat președinția Comisiei parlamentare pentru UNESCO, am avut mai multe rânduri de întâlniri pe acest subiect cu Excelența Sa, doamna Simona Miculescu, Delegat Permanent al României la UNESCO, cu specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului, cu reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Ministerului Afacerilor Externe, practic, cu toți cei implicați. Mereu am atras atenția să nu ne trezim în situația de a vedea Dosarul Brâncuși, din nou amânat.

Reporter: S-a întâmplat ceva în urma acestor demersuri?

Mihai Weber: Vreau să fie foarte bine înțeles un lucru: singurul care poate decide depunerea unui dosar, retragerea unui dosar, care poate face demersuri directe pe lângă UNESCO este Guvernul României. Președintele Comisiei Naționale UNESCO a României este ministrul Educației, un dosar poate fi depus sau retras doar de către Ministerul Culturii, chestiunile legate de promovare sunt apanajul Ministerului Afacerilor Externe.

Guvernul României, indiferent cum se numește premierul, este cel care are rol executiv în raport cu UNESCO. De asta, eu am apelat la atribuțiunile mele parlamentare și am pus la aceeași masă toate instituțiile cu rol executiv, pentru ca situația de la Târgu Jiu să fie evitată. Pentru că se știe de câteva luni bune că recomandarea specialiștilor a fost de neincludere în Lista Patrimoniului Mondial a bunurilor culturale asociate conflictelor recente și, cum bine se vede, România nu a făcut niciun demers pentru a schimba acest punct de vedere categoric. Apoi, poate se putea miza mai mult pe valoarea culturală, artistică, a ansamblului, care nu poate fi tratat doar ca un memorial de război.

Aflu acum că se încearcă ceva, cum spuneam și mai sus. Mi se pare pe ultima sută și ”pe genunchi”, deși se știa realitatea. La indigo cu PNRR.

Reporter: Un pronostic, domnule deputat? Va intra sau nu în UNESCO Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu?

Mihai Weber: Mi-ar plăcea să fiu optimist, dar prefer să mă mențin într-o zonă realistă și să aștept discuțiile pe marginea acestui subiect, care vor începe, cel mai probabil, în cursul zilei de sâmbătă.

Este dezamăgitor, însă, că singura operă monumentală a lui Constantin Brâncuși, sculptorul considerat un revoluționar al artei moderne, ajunge în situația ingrată de a fi discutată într-un context aproape de neînțeles, abordată doar ca un memorial de război, nu ca o operă cu valoare universală excepțională.

Și asta, și pentru că autoritățile române au fost impasibile, nu și-au făcut temele la vreme și, iată, sunt, din nou, corigente.