În 1926 Parlamentul Romaniei a votat îndepărtarea prințului Carol, viitorul rege Carol al II-lea, de la succesiune și recunoașterea prințului Mihai ca principe moștenitor al României. Pe timpul minoratului lui Mihai s–a instituit o regență formată din patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan și prințul Nicolae de Hohenzollern.

În 1954 a murit Elena Farago, poetă simbolistă română care a compus poezie pentru copii.

În 1999 aproape 15 000 de mineri de la Compania Naționala a Huilei din Valea Jiului încep o grevă care va duce la cea de a cincea mineriadă. Greva a fost pornită pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile. Minerii grevisti amenintau că vin la București, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. 

Criza dinastică din România

A reprezentat problema succesiunii la tronul României determinată de renunţarea principelui Carol la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei.

Pe 12 decembrie 1925, Carol a trimis de la Venetia o scrisoare tatălui său prin care îl anunţa că renunţă la calitatea de moştenitor al Coroanei. Principele carol a început o relaţie cu Elena Lupescu, „o femeie de moravuri uşoare”, cu care a decis să rămână în străinătate.

După ce tentativele de a-l convinge pe Carol să renunţa la decizia sa eşuează, regele Ferdinand convoacă la Sinaia un Consiliu de Coroană. În ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Noua instituţie a intrat în vigoare după decesul regelui Ferdinand I pe 20 iulie 1927.

Regenţa devenit o sursă neîncetată de dispută pentru putere între partidele politice, iar instituţia reprezenta doar un decor, lipsită de orice autoritate. Carol a profitat de divergenţa existentă pe scena politică şi a sosit inopinat la Bucureşti în seara zilei de 6 iunie 1930. Cu mult tact şi abilitate şi-a atras de partea sa majoritatea liderilor politici, iar pe 8 iunie a depus jurământul în calitate de rege al României, punând astfel capăt crizei dinastice.