Apokilometrele

Nu mă pricep la treburi administrative în general și la apometre în special. Următoarea discuție chiar a avut loc, între mine și doamna administrator:

Eu: V-am adus ceasurile alea de sub chiuvetă.

Ea: Apometrele?

Eu: Ah, de aia sunt sub chiuvetă, m-am prins!

Ea se uită chiorâș peste ochelari, apoi ochii îi coboară la loc pe foaia adusă de mine.

Ea: Domnule, luna trecută când mi-ați citit apometrele erau numere de trei cifre și acum sunt de două!?

Eu: Da, doamnă… Și?

Ea: Păi, e imposibil! Ați greșit!

Eu: Cum să greșesc, doamnă?! Poate se resetează ele!…

Ea: Cum să se reseteze, domnule?!

Eu: Nu știu, bănuiesc că nu pot să meargă la infinit, la un moment dat trebuie să se termine toate cifrele alea nenumărate și s-o ia de la zero, nu? Altfel ar fi niște apometre supranaturale!

Ea: Să se termine apometrele?! Supranaturale?...

Eu: Păi, da...Eu știu? Nu mă prea pricep la apometre…

Ea: Domnule, apometrele nu se resetează, se citesc greșit!

Eu: Doamnă, erau totuşi patru ceasuri diferite… Am greşit la toate?! Sau insinuați cumva că nu știu să citesc?

Ea: Păi, apometre se pare că nu știți…

Eu: Și? Am ratat vreun apometru celebru, scris de vreun clasic rus?

Ea: Poftim?

Eu: Am glumit. Și acum cum facem?

S-a uitat urât la mine şi mi-a închis ușa în nas. Sper să nu plătesc 40 de gigacalorii de apă luna asta. Sau gen.

Vizualizări: 199

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: