Fostul candidat la Senat din 1996 din Gorj Pompiliu Budulan a devenit director general al Nuclearelectrica SA. Acesta a fost numit recent în funcţie de ministrul economiei Adriean Videanu, fiind promovat într-un astfel de post după o relativă perioadă de absenţă din viaţa publică. Societatea condusă de Budulan îşi are sediul în judeţul Constanţa, judeţ dominat de liderii PSD Radu Mazăre şi Nicuşor Constaninescu. Numirea acestuia în funcţia de director general s-a făcut pe filiera PDL, la fel cum s-a procedat în sistemul minier şi energetic din Gorj.

Pompiliu Budulan a candidat în 1996 pe primul loc la postul de senator de Gorj din partea fostei Uniuni Social-Democrate, conduse la vremea respectivă de Petre Roman. Acesta nu a obţinut numărul de voturi necesare, dar a devenit apoi, pentru doi ani, prefect al judeţului Hunedoara. Ulterior, acesta a ajuns secretar de stat sau şef al unui institut de proiectări energetice. Budulan are rude la nivel de Gorj, însă vine rar prin judeţul pe care a dorit să-l reprezinte odată în Parlament. Conform ultimei declaraţii de avere a acestuia, depusă vara trecută la Primăria Capitalei, proaspătul director general are o vilă de aproape 400 mp în Bucureşti şi un teren de vreo 1200 mp în Prelungirea Ghencea. La capitolul venituri, acesta a încasat în ultimul an fiscal 78.000 de lei din funcţia de consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Reglementare a Energiei, soţia acestuia încasând şi ea 26.000 de lei de la un liceu din capitală unde este cadru didactic.

Prin ordinul de numire în funcţie, Pompiliu Budulan va gestiona, în parteneriat cu cei şase investitori privaţi interesaţi, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, lucrări care presupun multe sute de milioane de euro. În urma negocierilor, s-a decis ca împărţirea acţiunilor între partenerii de proiect să fie astfel: Nuclearelectrica (51%), CEZ, GdF-Suez, Enel şi RWE Power (câte 9,15%) şi ArcelorMittal şi Iberdrola (câte 6,2%).Compania de proiect este cea care îşi va recalcula singură suma necesară investiţiei la cele două reactoare. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei, compania de proiect are termen un an şi jumătate pentru a anunţa noua sumă necesară finalizării proiectului, costul estimat fiind de patru miliarde euro. Fiecare unitate va avea o putere instalată de 720 MW, durata de viaţă a unei unităţi fiind de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii la 40 de ani. Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor folosi tehnologie de tip Candu 6, construcţia urmând să se finalizeze până în 2012.