Cernobâl via Pungești

La Pungești, un circ deloc banal. Când protestează hipsterii din București poți spune că e o chestie de modă și că poate nu îi deranjează cu adevărat suferințele solului și ale planetei. Dar când niște țărani din județul Vaslui ies cu furcile să se bată cu jandarmii, începe să pară autentic. Ca la 1907. Dar ne-am întors prea mult în timp. Să ne întoarcem doar până în 1986, la alți țărani care au avut probleme de mediu, unele ceva mai grave.

Pe 26 aprilie 1986, în jurul orei 1 noaptea, o explozie produsă la centrala nucleară de la Cernobâl a produs cel mai grav accident din istoria lucrului cu acest tip de energie produs vreodată. Din cauza secretizării excesive a URSS nu se cunoaște numărul exact de morți, dar se știe că au fost relocați, din zonele împrejmuitoare puternic afectate, circa 400.000 de oameni. Acum, Cernobâlul este un oraș mort, înconjurat pe departe de soldați echipați special al căror rol este să împiedice pătrunderea vizitatorilor în zona zero. Orice vizită oficială trebuie pregătită minuțios și e permisă doar dacă presa sau autoritățile care și-o doresc poartă echipament de protecție. Și totuși, la Cernobâl încă trăiesc oameni. Este vorba despre aproximativ 200 de localnici, majoritatea femei, care nu au părăsit niciodată locurile natale, după accident. Au fost amenințați cu armele, li s-a spus că vor muri în chinuri groaznice din cauza radiațiilor, s-a încercat chiar recompensarea lor pentru a accepta să plece de acolo, dar au refuzat de fiecare dată. ”Plec doar dacă mă împuști și îmi cari chiar tu cadavrul”, i-a răspuns o băbuță unui soldat, când acesta a mai făcut o încercare s-o convingă. Ba mai mult, cei 200 de cernobâleni rămași în sătucul din Ucraina le-au supraviețuit foștilor lor vecini care acceptaseră să se mute.

Habar n-am dacă reportajul ăsta a fost sponsorizat de Chevron sau RMGC, nu cred că îndrăzneau ei să sugereze că o asemenea poluare îți poate prelungi viața. Dar demonstrează că oamenii se adaptează în cele mai curioase condiții și că ceea ce contează cu adevărat este sufletul. Datorită lui au supraviețuit în condiții nepropice vieții cei 200 de oameni. Datorită sufletului supraviețuiesc și oamenii din zona Pungești care consumă un spirt medicinal contrafăcut (nu au bani de originalul Mona și nici măcar nu-l mai trag prin pâine) sau vinuri despre care nu se întreabă de ce costă un leu litrul. Capacitatea de adaptare a organismului uman e fantastică, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i forțăm limitele creând la fiecare pas câte un nou Cernobâl. Cu atât mai mult atunci când bem Cernobâlul din sticle mici de plastic.

Vizualizări: 142

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: