Dezbaterea organizată de USL la Bruxelles despre abuzul politic din România şi reacţia cetăţenilor mi s-a părut a fi ca o frecţie la un picior de lemn. Mai mult efect pentru electoratul din ţară ar fi avut dezbaterea asta dacă ar fi fost organizată în studiourile lui Dan Voiculescu şi ar fi fost mai ieftin şi pentru acesta care n-ar mai fi trebuit să deplaseze ditamai realizatorul de emisiuni cu toată echipa de filmare până la sediul Parlamentului European. Dar dacă tot au hotărât că e mai bine acolo, aşa să fie, numai că efectele scontate nu s-au adeverit, mulţi dintre invitaţii speciali părăsind sala înainte de încheierea dezbaterilor. Dacă Ponta a avut un discurs scurt şi bine articulat exprimat în limba engleză, Antonescu a vorbit ca de la tribuna Parlamentului românesc, cu glumiţe balcanice care n-au putut fi percepute de cei pe care contează pentru un lobby puternic. Dezlânat, şi îngălat, măcar bine că s-a trezit la timp ca să ajungă la locul unde-i invitase pe presupuşii lobby-şti care n-au dat semne că au rămas stane de piatră la auzul poveştilor despre democraţia românească. Faţă de alte dezbateri, audieri sau ce o fi fost acolo, cred că doar prezenţa celor doi capi ai opoziţiei, ale căror neveste sunt europarlamentare, s-a învârtit în jurul unui oarecare interes, altfel din discursul lui Crin Antonescu cred că nici nevasta sa nu a priceput mare lucru. În timp ce opoziţia alături de Alystar incoruptibilul şi Pârvulescu bântuit de sindromul indignaţilor trăgea tare pe derapajele de la Bucureşti puterea derapa şi ea de zor, dar în interiorul său unde fracţiunile încercau să se convingă reciproc ba că e bine şi la vară cald, ba că binele de acum  este vecin cu iadul. A treia fracţiune stătea şi aplauda mulţumită că măcar s-a ajuns acolo de unde nu se mai poate merge decât în jos. Imobilismul PDL l-a scos din minţi pe tăcutul Blaga care de la acţiunea „Ieşi afară javră ordinară” n-a mai deschis gura în public nici măcar după ce a ajuns al doilea om în stat. De data asta se pare că i-a cam pus sula în coaste lui Boc, nu neapărat pentru a părăsi Guvernul ci pentru a le comunica şi celorlalţi planul după care ar trebui  salvat partidului  însă fără mare succes. Preşedintele partidului a dat de înţeles că are el un plan secret pe care nu-l va dezvălui decât peste câteva zile sau săptămâni când se aşteaptă nu se ştie ce. În lipsa planului găştile s-au luat la harţă şi s-au acuzat reciproc că dau din casă pe le televiziuni. Bătrânul Berceanu, vizat direct de blonda de la turism a făcut-o ingenuă promiţându-i că dacă vrea îi arată el cum se face treaba de care este acuzat. Aşteptăm cu interes că dacă tot e rost de circ măcar să ne distrăm, iar dacă pâine nu avem o să mâncăm şi cozonac! Numai preşedintele Băsescu a ţinut să ne întristeze amintindu-ne că pe lângă ratele de la bănci pe care le avem fiecare o să trebuiască să mai plătim încă 4500 de euro pe cap de om, valoarea împrumutată în numele nostru de Stat şi pe care de la anul o să trebuiască să o dăm înapoi. Aici îi dau dreptate opoziţiei; când s-a împrumutat Statul în numele meu mi-a cerut şi mie voie-