Râuri de cerneală au curs în ultimii ani pentru a se scrie despre presupuse nereguli în modalitatea de retrocedare a uneia dintre cele mai vechi şi cunoscute păduri de stejar din Gorj, dar în zadar.

Sute de hectare din Dumbrava Tismana au fost trecute cu acte în regulă în proprietatea privată a celor care au luptat în ultimii ani pentru a obţine prin instanţe retrocedarea Muntelui Dumitra din Defileul Jiului. Cum muntele nu putea fi restituit, instituţiile statului au găsit de cuviinţă să retrocedeze suprafeţe echivalente la Tismana şi Crasna şi, astfel, 960 de hectare din cea mai bună pădure a Gorjului au devenit proprietate privată. Arborii seculari sunt numai unul şi unu, o afacere de milioane de euro putând să se dezvolte în următorii ani în zonele menţionate.

Retrocedare pe mandatul a patru prefecţi

Retrocedarea a fost una extrem de controversată pentru că s-a făcut pe parcursul mandatelor a patru prefecţi, Ştefan Popescu Bejat, Victor Banţa, Ion Florescu şi Liviu Andrei, niciunul nedeclarându-se în favoarea trecerii pădurii din Tismana în proprietate privată. Totul a început în momentul în care omul de afaceri argeşean Liviu Pătraşcu a cumpărat drepturile pentru sute de hectare de pădure din Defileul Jiului, ştiind că niciodată statul nu-i va restitui aici vreun metru pătrat. Derulând afaceri împreună cu fostul şef de ocol silvic de la Bumbeşti Jiu, Doru Epure, Pătraşcu a ştiut care sunt paşii pe care îi are de făcut pentru a deveni proprietar pe una dintre cele mai râvnite păduri ale Gorjului. În timp ce şefii administraţiei judeţene declarau sus şi tare că nu vor accepta o asemenea retrocedare, Pătraşcu obţinea în instanţă hotărârea de care avea nevoie pentru a deveni proprietar.

Hotărârea magistraţilor are la bază documente ale instituţiilor statului, instituţii ai căror reprezentanţi pot fi cel puţin suspectaţi de partizanat cu Pătraşcu şi Epure, dacă nu şi de altceva. Printre cei care au venit zilele trecute chiar la Tismana pentru a semna procesul verbal de predare-primire a amplasamentului s-a numărat şi Aurel Cojan, nimeni altul decât fostul director tehnic al Direcţiei Silvice Târgu Jiu. Acum acesta lucrează la un ocol privat care nu îl scuteşte însă de incompatibilitatea în care se află, mai ales că numele său a figurat acum doi ani în ancheta pe care DNA Târgu Jiu o derula în privinţa modului în care autorităţile au gestionat retrocedarea muntelui Dumitra. Funcţionari importanţi de la Prefectură, dar şi de la alte instituţii ale statului, inclusiv Cojan de la Direcţia Silvică, figurau în dosarul procurorilor anticorupţie. Audierile de atunci s-au dovedit însă ulterior inutile pentru că decizia instanţei de judecată a lăsat ancheta fără „obiectul muncii”, procurorii devenind şi ei simpli spectatori la o retrocedare care va permite în viitor raderea unei păduri seculare. Cine nu crede nu are decât să meargă prin munţii Gorjului pentru a vedea cum în ultimii ani au dispărut suprafeţe uriaşe de pădure fără a fi găsit vreun vinovat pentru cele întâmplate.